Doi adolescenţi ciprioţi, un grec şi o turcoaică, se întîlnesc într-o tavernă de pe insula care le este cămin amîndurora. E singurul loc unde Kostas şi Defne se pot vedea în taină, ascunşi sub grinzile înnegrite de care atîrnă funii de usturoi, ardei iuţi sau caprifoi căţărător şi sub smochinul care creşte printr-o gaură din acoperiş. Acesta este martor la întîlnirile lor fericite şi la despărţirile lor tăcute. Smochinul e acolo şi cînd izbucneşte războiul, cînd capitala e prefăcută în moloz şi scrum, cînd adolescenţii sunt despărţiţi brutal de evenimente. Douăzeci de ani mai tîrziu, Kostas se întoarce – un tînăr botanist care cercetează speciile locale, căutînd-o, de fapt, pe Defne. Cei doi iubiţi revin la tavernă să taie un butaş din smochin şi îl strecoară în valiză, ducîndu-l cu ei la Londra. Mulţi ani mai tîrziu, smochinul din grădină e singurul care o leagă pe fiica lor, Ada, de căminul acela pe care nu l-a vizitat niciodată, în încercările ei de a face lumină în toţi anii de secrete şi tăcere şi de a-şi găsi propriul loc în lume.

Ce s-a petrecut cu ucenicii lui Isus după execuție? Care a fost destinul acelei comunități învăluite în mister și asupra căreia planează încă atîtea controverse? Ce erau ei, o sectă iudaică, sau adepții unei noi religii? Au crezut cu adevărat că Isus a înviat? Valorificînd critic studiile și cercetările mai vechi și mai noi, Paula Fredriksen ne invită într-o călătorie tulburătoare, reconstituind cu erudiție cu talent și cu realism viața și credințele primei comunități a discipolilor lui Isus din Nazaret, dînd răspunsuri lucide și uneori neașteptate întrebărilor de mai sus – și nu numai – pe temeiul izvoarelor istorice și arheologice. O carte esențială pentru oricine dorește să înțeleagă nașterea creștinismului în contextul iudeo-păgîn al vremii.

Adriana Georgescu avea 25 de ani în 1945, cînd a fost arestată de comuniști și supusă torturii. Era șefa de cabinet a generalului Rădescu, ultimul prim-ministru dinainte de instaurarea regimului impus de sovietici. A devenit victima primului proces politic orchestrat de omul-șobolan, Nicolski. Și-a scris cartea la Paris, unde reușise să fugă în 1948. Aceasta este prima mărturie a unui deținut politic dintr-o țară aflată dincolo de Cortina de Fier.

În doar o generație, de la Constantin pînă la nepotul său Iulian, zis Apostatul, ultimul împărat filozof – și păgîn –, zeii cei vechi au fost sfărîmați de zelul celor care voiau să schimbe totul: religia, societatea, politicul și însuși locul omului în lume. Universul antic, în care conviețuiau sute de divinități mari sau mici, grecești, romane, orientale, a fost nivelat de adepții unui singur zeu. Cum au trăit oamenii epocii conflictele aprinse cu creștinii, pe cînd templele le erau distruse, iar legile și administrația imperială sprijineau din ce în ce mai mult noua religie?