Mo Yan - Broaște  

Posted by: Horia

Cinci scrisori ample, trimise unui scriitor japonez prieten de către naratorul romanului, autorul dramatic cu pseudonimul Mormoloc, spun povestea vieţii fabuloasei mătuşi a acestuia, doctor ginecolog de ţară. Pe fundalul întâmplărilor dramatice din perioada anilor '60, când în China era aplicată brutal politica de control al natalităţii, avorturile şi sterilizările tulbură profund lumea satului, atinsă în cel mai conservator aspect al culturii tradiţionale confucianiste. Naraţiunea principală care are în centru personalitatea deopotrivă fascinantă şi înfricoşătoare a mătuşii, talentata doctoriţă Wan-Inimă, se ramifică într-o serie de întâmplări adiacente care alcătuiesc istoria familiilor din ţinutul Gaomi, urmărind consecinţele tragice ale acestei politici dure şi degringolada valorilor în timpul reformelor şi deschiderii din anii '90. Criza conştiinţei pe care o trăiesc intelectualii trecuţi prin experienţa Revoluţiei Culturale are în cazul doctoriţei Wan-Inimă o intensitate specială, cu manifestări dramatice ale memoriei şi remuşcării.

Munro - Dragă viață  

Posted by: Horia

Gânduri ceţoase, impulsuri obscure, vinovăţii fără vină, acuzaţii difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimţite ca reacţie firească. Benign demonism infantil, dincolo de logică şi de orice explicaţie. Şi totul în caruselul Relaţiei, cadrul obsedant al acestor istorii de viaţă amară, pestriţă, derizorie. Relaţii între părinţi şi copii, surori şi fraţi, bunici şi nepoţi, unchi, mătuşi, vecini. Cu avorturi, adultere, accidente, sinucideri, apendicite, bovarism, sex aiurea, decizii pripite de nuntă şi despărţire. Gelozie între surori, ura fetiţei faţă de predicile mamei, Parkinson şi Alzheimer, Toronto şi Vancouver, baluri provinciale, paralizii, primele fantazări erotice ale vârstei nubile, rochia mamei, azilul, recuperări sentimentale după jumătate de veac, „apologia vieţii neinhibate”, dar şi rigorile inflexibile ale unui mediu intens irizat religios. Pe scurt, viaţă. Mai precis: draga noastră viaţă. Cea pe care adesea uităm s-o trăim, necum s-o mai şi gândim. (Dan C. Mihăilescu)