The Boston Globe: Regele eruditiei s-a intors la povestea lui Hamlet pentru a-i reconfigura conceptia: povestea din afara scenei, cind Claudius se indragosteste de regina fratelui sau si cind se petrece, in gradina, prima fapta miseleasca. Plina de aluzii rautacioase, adaugind urzelii ideilor cele mai patimase posibilitati de impreunare adulterina... E o adevarata incintare sa-l urmezi pe Updike, sa-i descoperi sentimentele si simpatiile.

De-a lungul timpului, Sanctuar a fost considerat unul dintre cele mai controversate şi şocante romane scrise de William Faulkner; este, deopotrivă, romanul care a înregistrat cel mai mare succes de public şi de vânzări, devenind în timpul vieţii scriitorului singurul bestseller, având ca principală temă violul. Un roman care analizează natura răului, inspirat din operele lui T.S. Eliot şi Freud. O poveste sumbră, foarte violentă pentru acele vremuri (cartea a fost publicată în 1931), dar şi pentru Faulkner însuşi, a răpirii şi violării unei tinere fete de colegiu, acţiunea petrecându-se în comitatul Yoknapatawpha. Sanctuar este o carte ca nici o alta. Una dintre cele şase sau şapte capodopere ale scriitorului, pe care André Malraux o considera a fi o intruziune a tragediei greceşti în romanul poliţist.

Nehotaritii sorti ai bataliei are ca tema nemultumirea sociala a muncitorilor nomazi americani. Umiliti de latifundiarii livezilor de mere din California, flaminzi si furiosi, culegatorii de fructe pornesc o revolta violenta si plina de fanatism, sub auspiciile subversive ale cauzei „rosii”. De un realism politic si social admirabil, romanul „proletar” al lui Steinbeck este nu numai o parabola a luptei pentru identitate, ci si o poveste extrem de bine construita despre diferentele esentiale intre oameni si felul imprevizibil in care se manifesta multimile impotriva unui sistem economic represiv. Anticipind temele mari si controversele sociale din Fructele miniei si Soareci si oameni, cel de‑al cincilea roman al lui John Steinbeck urmareste traseul furtunos al maturizarii lui Jim Nolan, un tinar insingurat si deznadajduit din San Jose, ce se angajeaza cu un extaz aproape mistic in marea cauza pe care‑o impartaseste cu semenii sai.

Neînfrînţii conţine o serie de povestiri, acţiunea se petrece în comitatul Yoknapatawpha, care au centru familia Sartoris (familia care apare pentru prima dată în romanul Sartoris), ce reprezintă un model de onoare pentru Vechiul Sud, dar şi transformările pe care această familie le-a suferit de-a lungul Războiului Civil (1861-1865). Despre cum se apără şi cum se reconstruiesc - Colonelul John Sartoris, care a fost ucis de un inamic după terminarea războiului, fiul său, Bayard, învaţă o nouă formă de curaj refuzînd să mai ucidă, verişoara Drusilla, o tînără văduvă de război care se alătură cavaleriei lui Sartoris şi Bunica Rosa Millard, care trebuie să treacă peste propriul cod al onoarei ca să reuşească să supravieţuiască acestor vremuri.

Istanbul impleteste intr-o maniera originala doua povesti la fel de sinuoase si de cuceritoare: cea a primei jumatati din viata scriitorului si cea a orasului in care s-a nascut si pe care il cunoaste mai bine ca nimeni altul. In vastele apartamente ale familiei Pamuk, intesate de urmele unei bunastari in declin, se fac simtite aceeasi inclestare intre vechi si nou, aceeasi melancolie si aceeasi criza identitara ca si pe strazile Istanbulului, odinioara capitala puternicului Imperiu Otoman, unde vestigiile unei glorii de mult apuse cedeaza incet-incet locul imenselor cladiri de locuinte si centre comerciale. Istanbul realizeaza un dublu portret, al autorului in tinerete si al orasului vazut prin prisma amintirilor sale de o uimitoare claritate, dar si a marturiilor scriitorilor si artistilor care i-au marcat inceputurile evolutiei spirituale.

Tel Ilan a fost întemeiat de colonişti cu un veac în urmă. Un secol de istorie comună cimentează o comunitate şi creează echilibru, dacă nu chiar armonie. De la o vreme însă, în acest microcosmos survin mici schimbări. Imperceptibile poate, dar neliniştitoare, ca o adiere care aduce cu sine prevestirea furtunii. Iar transformările subtile se pot traduce în gesturi imprevizibile. Pesah Kedem, fost membru al Knessetului, nemulţumit de prezenţa unui student arab pe care fiica lui îl găzduieşte, este obsedat de vuietul surd pe care îl aude noaptea la temeliile casei. Adolescentul Kovi îşi face, în cele din urmă, curaj să-i declare iubirea bibliotecarei care-i poate fi mamă. Doctoriţa Ghili Steiner îşi aşteaptă în zadar în staţia de autobuz nepotul care trebuie să sosească din capitală. Agentul imobiliar Iosi Sason visează să cumpere cea mai mare casă veche din sat şi să construiască în locul ei o vilă cochetă. Iar soţia lui Beni Avni dispare fără urmă într-o seară, lăsându-i totuşi soţului mâncare pe masă.

Personajele din romanul Strada Sardinelor isi duc viata la periferia oraselului Monterey, printre pescariile de sardine. Doc, protagonistul povestii, este biolog marin, studiaza si aduna creaturi ale oceanului de pe toata coasta Californiei. Majoritatea acestora sint trimise la universitati, muzee si laboratoare de pe intreg continentul. Insa, dincolo de pasionanta sa activitate, Doc este un personaj excentric pentru cei din jurul sau: un individ maruntel cu o barba impresionanta si accese de furie oarba. Insa poate fi si cea mai charismatica si amabila fiinta din lume, genul de om care isi scoate palaria cind trece pe linga un ciine, iar ciinele ii raspunde cu un zimbet – si, de asemenea, un excelent ascultator, curios sa afle cite ceva despre oricine, astfel incit toata lumea care il cunoaste ii arata simpatie. Acesti oameni simpli si sinceri, stingaci si nepriceputi intr-ale vietii vor deveni, noua ani mai tirziu, protagonistii celebrului roman Joia dulce.

O miriadă de insule, prilej de visuri şi de cuceriri, căzute astăzi în uitare: Oceania. Acest continent înconjurat de ape capătă forma unui mit, a unui spaţiu în permanenţă alterat de imaginar. Este şi o istorie, cea a popoarelor cucerite şi mereu dornice de libertate. Şi un orizont: cel al mării, cât vezi cu ochii.