Pendulul lui Foucault e un megaroman, elaborat cu ingeniozitate inginereasca, in care misterul ia nastere printr-o banala intimplare, cind trei redactori ai unei edituri de texte ezoterice (deci toti trei minuitori de semne lingvistice), citind „cifrat“ o „nota de spalatoreasa“, construiesc, printr-un pur joc intelectual, ipoteza misterioasa a unui Complot (Plan) urias, initiat de Cavalerii Templieri (dupa dizolvarea Ordinului de catre regele Frantei) pentru pastrarea in custodie a Secretului absolut (a Punctului Fix) al cunoasterii si al puterii. Tot jocul porneste de la faptul ca lui Casaubon (autor al unei teze de licenta despre Templieri) i se prezinta un manuscris delirant pe aceasta tema. Impreuna cu ceilalti doi redactori, Belbo (care devine protagonistul aventurii) si Diotallevi (descifrator al Cabalei), Casaubon intra in virtejul semiozei (toate permutarile combinatorii pentru a umple golurile Planului), „virtej“ ce creste gigantic, si de la un anumit punct incolo, nu mai poate fi dominat de initiatorii lui. Cuvintele (semnele) se razbuna chiar pe cei care le manevreaza, in momentul in care acestia transforma jocul combinatoriu in scop in sine.

Intre doua inghitituri de bere, unchiul Rupert a fost de parere ca toti astia din gherila trebuiau trimisi in Siberia, sa vedem daca o sa le placa, ca pina acum nimeni n-a sarit peste zidul Berlinului ca sa plece la comunisti, ci doar ca sa scape de rosii, ce sa mai zicem de Cuba, n-au nici macar hirtie de closet si sa nu-mi vina mie cu sanatatea, educatia, sportul si alte aiureli din astea, ca in definitiv toate astea nu folosesc la nimic cind trebuie sa te stergi la fund.

Prin dragoste, o femeie salveaza de la moarte un indian otravit de veninul unui sarpe. Din aceasta pasiune tamaduitoare se va naste Eva, botezata astfel ca sa iubeasca viata. Orfana de mica, Eva isi croieste un drum presarat cu lacrimi, dar si cu miracolele pe care le pot face dragostea si bunatatea. Destinul ei si al tovarasilor ei de calatorie se intretes in tapiseria complicata si multicolora a istoriei sud-americane, iar vocea Evei Luna deapana, cu nostalgie si umor, povestea fascinanta a unei femei pe care viata a iubit-o.

Planeta domnului Sammler este un roman de un intelectualism feroce, lipsit de orice sentimentalisme, o chintesenta a prozei lui Bellow: lumea vazuta de o constiinta lucida si rafinata, lipsita de menajamente, dar nu si de compasiune.

Personajul central al cartii, Artur Sammler – trecut de saptezeci de ani, supravietuitor al Holocaustului, obosit de existenta, dar studiind curios si intens lumea cu „ochiu-i stufos” –, mediteaza incisiv asupra civili za tiei, conditiei umane si culturii de masa a timpului sau. Intelectual polonezo-oxfordian, subtilul Sammler isi resimte ironic inutilitatea si fragilitatea, prins cum e intre oameni innebuniti de promisiunile viitorului. Ochiul sau de ciclop observa in profunzime degradarea conditiei umane, dar si suferinta ce se perpetueaza dincolo de luxul si confortul prosperitatii.

„Planeta domnului Sammler este, in egala masura, un testament literar si o profetie.” (Chicago Sun-Times)

„Saul Bellow este cel mai important scriitor de limba engleza din cea de-a doua jumatate a secolului XX. Opera lui este perena si, in acelasi timp, nemilos de contemporana.” (Sunday Times)

Viata pare sa fi intrat pe un fagas lipsit de suferinta, dar si de bucurie, pentru Michael K, un barbat de culoare din Cape Town. Orfan de tata, petrecandu-si copilaria stigmatizata departe de mama, in camine si centre de reeducare, tanarul devine gradinar in slujba consiliului local. Nimic nu pare sa-i tulbure traiul monoton, pana in clipa cand mama sa, grav bolnava, ia hotararea de a se intoarce in tinuturile natale, unde doreste sa-si sfarseasca zilele, departe de orasul sfasiat de un raboi civil care nu este al lor si pe care nu il inteleg, dar ale carui consecinte le afecteaza in mod direct vietile. Urcandu-si mama si putina avutie intr-un carucior improvizat, Michael K incepe o adevarata odisee printr-o lume care-si poarta la vedere cicatricile mereu reinnoite ale unei istorii tragice. Drumul catre Prince Albert, acolo unde se sfarseste viata mamei sale, e plin de violenta, foame, pericole, ocolisuri, ascunzatori, soldati fanatici sau dezertori. Povestea lui Michael K este insa una a supravietuirii lipsite de iluzii, spusa in stilul alb, plin de forta, care l-a consacrat pe J.M. Coetzee.