Povestea are doi protagonişti, cu două vieţi oarecum paralele, care se încrucișează într-o bună zi, pe neașteptate. Felícito Yanaqué și Ismael Carrera, doi bărbaţi cărora viitorul nu pare a le pregăti surprize, ajung într-un moment de cumpănă al existenţei. Primul se trezeşte supus unui şantaj căruia se hotărăște să nu-i dea curs, ghidîndu-se după cuvintele pe care tatăl său i le-a spus înainte de a muri: «Niciodată să nu te laşi călcat în picioare!» Cel de-al doilea se pomeneşte prins în vîrtejul unei bizare probleme de familie și se hotărăşte să le dea o lecţie de viaţă fiilor lui care-i vînează averea. Ambii eroi sînt, fiecare în felul său, răzvrătiţi discreţi împotriva sorţii ce le pare pecetluită, sfidînd convenţiile claselor sociale din care fac parte. Deși nu sînt nici rebeli, nici justiţiari în toată puterea cuvîntului, au forţa de a-şi depăşi condiţia, de a respinge ideile de-a gata, normele de viaţă şi idealurile celorlalţi.

...drama lui Yoel, agent al serviciilor secrete israeliene, caruia deformatiile profesionale, reticentele, suspiciunile si frecventele calatorii de serviciu i-au modificat viata personala de sot si de parinte, imprimindu-i o amprenta de superficialitate. Moartea sotiei intr-un accident, in timp ce el se afla in strainatate, ii rastoarna radical existenta. Se retrage din serviciile secrete, rezista cu incapatinare la toate incercarile de a fi readus in slujba si ramine singur intre trei femei: mama, soacra si fiica adolescenta. In aceasta ambianta, Yoel se concentreaza asupra intelegerii, a cunoasterii postume a sotiei sale: incearca sa o reconstituie din amintiri, sa-i descifreze enigmele si sa se cunoasca pe sine in lumina unei vieti conjugale mai mult sau mai putin ratate.

Constituit dintr-o singura fraza, in care naratorul relateaza intimplari din Vestul Salbatic, acesta descrie o atmosfera, o lume si o galerie de personaje absolut impresionante. Evenimentele descrise in carte se petrec in jurul orasului Tomistón (Tombstone) si ele sint in mare parte reale – ca, de exemplu, batalia de la O.K. Corral, la care au participat, printre altii, faimosii Wyatt Earp si Doc Holliday. Asprimea limbajului utilizat de Cela corespunde duritatii lumii descrise in roman, o lume populata de emigranti saraci, ucigasi, violatori, prostituate, oameni de toate rasele si categoriile sociale, ce lupta pentru supravietuire. Peste intreg sirul de povesti sordide si apasatoare planeaza insa, reiterate permanent, speranta mintuirii si o intelegere omeneasca fata de pacatele lumii.

Un copil dulce, o sfîntă în felul ei – astfel o caracterizează pe Şoşa un personaj din roman. Deşi nu pe deplin dezvoltată somatic şi psihic, ea impresionează profund prin candoarea ei plină de farmec, mereu împletită cu sclipiri de sensibilitate, bunătate şi inteligenţă. Şoşa devine soţia unui tînăr scriitor – e o regăsire după emoţionanta lor prietenie din copilărie. Pentru ea căsnicia reprezintă o împlinire mult visată, iar pentru dînsul o replică la legăturile sentimentale de pînă atunci, marcate de îndoieli şi crize. Pentru amîndoi – un refugiu în faţa gravelor ameninţări care pîndeau lumea în deceniul al patrulea al secolului trecut. Va fi, însă, un refugiu de scurtă durată. Firul epic îi oferă lui Isaac Bashevis-Singer prilejul de a reflecta – ca de altfel, în întreaga sa operă – asupra destinului uman în eternul său balans între viaţă ţi moarte, între divin şi demonic.