Cassie Wright, celebra „preoteasa” a pornografiei, are de gind sa-si incheie cariera legendara printr-o performanta uluitoare: un nou record mondial al contactelor sexuale in serie. Totul se va petrece in fata camerei de filmat, cu sase sute de barbati, unul dupa altul. Povestea romanului Snuff este urmarita din perspectiva a trei barbati, participanti la inedita incercare: nr. 72 (unul dintre numerosii tineri care sustin ca-i sint fii celebrei actrite), nr. 137 (care vrea sa-i ceara mina si sa-i propuna sa apara impreuna intr-un reality show) si nr. 600 (starul porno imbatrinit care a adus-o pe Cassie in bransa). Toti trei isi asteapta rindul intr-o anticamera aglomerata, facind schimb de impresii cu ceilalti participanti la „experiment“.

Cind universitatea a decis sa uneasca departamentele de engleza si lingvistica, profesorul Desmond Bates din Mort de surd s-a pensionat anticipat. Dar acum totul i se pare fara rost: ii lipseste rutina academica si si-a pierdut apetitul pentru cercetare. Iar asta nu inseamna nimic pe linga faptul ca il ameninta pierderea auzului, o sursa constanta de certuri domestice si stinjeneli sociale. In traditia populara, observa el, surzenia este considerata un fenomen comic, in timp ce, de pilda, orbirea este tragica, insa pentru o persoana surda nu?i chiar asa o gluma. In aceste imprejurari, totusi, Desmond ajunge sa aiba o relatie cu o femeie mai tinara, al carei comportament si viziune asupra lumii ameninta sa destabilizeze complet viata lui obisnuita. Amuzant si emotionant, romanul ne spune povestea eforturilor unui om de a se deprinde cu propriile metehne, cu ideea propriei morti, cu imbatrinirea si efemeritatea, in general, punind in scena insasi comedia si tragedia vietii umane.

O lume speciala, care nu a fost inca pervertita de civilizatie, un univers plasat la intersectia dintre legenda, parabola si realitate. O comunitate cu granite fragile, protejata iluzoriu de visele si sperantele conducatorilor sai.

Dupa ce cinci oameni isi gasesc sfirsitul intr-un incendiu neelucidat, petrecut in luxoasa statiune Estrella de Mar, directorul clubului Nautico, Frank Prentice, pledeaza vinovat la acuzatiile de crima, insa nici macar politia nu e prea convinsa ca el este responsabil de acel incident. Cind fratele sau, Charles, isi face aparitia pentru a investiga ce s-a petrecut cu adevarat, descopera, pe masura ce inainteaza cu cercetarile, ca fatada ultracivilizata si exclusivista a statiunii mascheaza o lume a delictelor si deviatiilor de tot felul, a drogurilor, senzatiilor tari si distractiilor periculoase.

Moarte dupa-amiaza este considerata si azi cea mai buna carte despre corida. Dar ea nu este un banal tratat despre luptele cu tauri. Scrisa cu pasiune de un mare prozator si un mare aficionado al acestui spectacol tragic, ea este si o meditatie profunda asupra vietii.

Plasîndu-şi romanul epistolar într-o societate israeliană aflată în continuă transformare, în anii '70 ai secolului trecut, Oz îl populează cu personaje pitoreşti şi eterogene: tineri hippie, locuitori tradiţionalişti ai kibbutzurilor, fanatici religioşi, extremişti, ale căror portrete sunt creionate cu umor şi inteligenţă. Toate scrisorile din care este alcătuită Cutia neagră spun însă, direct sau indirect, povestea Ilanei Brandshteter, o femeie captivă în spaţiul sufocant dintre o iubire imposibilă, distructivă pentru fostul ei soţ, Alexander Ghideon, un reputat om de ştiinţă israelian stabilit în străinătate, şi o căsnicie stabilă, lipsită de pasiune cu un tînăr şters, Michel Sommo. Intriga şi personajele romanului gravitează în jurul Ilanei şi al lui Alex, ţesînd legătura dintre ei şi ajutînd la descifrarea cutiei negre a poveştii lor de dragoste, aflate acum la un pas de un sfîrşit tragic.

Romanul ofera o scurta istorie a revolutiei sexuale din America, cu toate repercusiunile ce au modelat peisajul sexual din zilele noastre. Personajul central este profesorul universitar David Kepesh (de asemenea protagonistul altor doua carti ale autorului, The Breast si The Professor of Desire), care, la virsta de 62 de ani, dezvolta o adevarata obsesie pentru o studenta cubaneza, Consuela Castillo, cu care are o aventura torida ce il lasa pustiit si nostalgic. Povestea de dragoste e rememorata meditativ opt ani mai tirziu, aducind in discutie teme ca gelozia sexuala, revolutia sexuala, turbulentii ani ’60, capcana vietii de familie, pornografia si puritanismul american.

Cartea este în parte piesă de teatru, în parte roman. Continuare a celebrei opere Sanctuar, Recviem pentru o călugăriţă ne-o înfăţişează pe Temple Drake, măritată cu Gowan Stevens, şi mamă a doi copii. Nancy Mannigoe, guvernanta de culoare a familiei Gowan, o asasinează pe fetiţa stăpânilor ei, în vârstă de doar 6 luni. Singurele care ştiu motivul acestei crime sunt Nancy şi Temple. Deşi Nancy îşi recunoaşte vina, avocatul ei reuşeşte să o convingă în noaptea dinaintea execuţiei să meargă împreună la guvernatorul statului Mississippi să-i ceară clemenţă. "Trecutul încă nu s-a sfîrşit, de fapt încă nu a devenit trecut."

The Boston Globe: Regele eruditiei s-a intors la povestea lui Hamlet pentru a-i reconfigura conceptia: povestea din afara scenei, cind Claudius se indragosteste de regina fratelui sau si cind se petrece, in gradina, prima fapta miseleasca. Plina de aluzii rautacioase, adaugind urzelii ideilor cele mai patimase posibilitati de impreunare adulterina... E o adevarata incintare sa-l urmezi pe Updike, sa-i descoperi sentimentele si simpatiile.

De-a lungul timpului, Sanctuar a fost considerat unul dintre cele mai controversate şi şocante romane scrise de William Faulkner; este, deopotrivă, romanul care a înregistrat cel mai mare succes de public şi de vânzări, devenind în timpul vieţii scriitorului singurul bestseller, având ca principală temă violul. Un roman care analizează natura răului, inspirat din operele lui T.S. Eliot şi Freud. O poveste sumbră, foarte violentă pentru acele vremuri (cartea a fost publicată în 1931), dar şi pentru Faulkner însuşi, a răpirii şi violării unei tinere fete de colegiu, acţiunea petrecându-se în comitatul Yoknapatawpha. Sanctuar este o carte ca nici o alta. Una dintre cele şase sau şapte capodopere ale scriitorului, pe care André Malraux o considera a fi o intruziune a tragediei greceşti în romanul poliţist.

Nehotaritii sorti ai bataliei are ca tema nemultumirea sociala a muncitorilor nomazi americani. Umiliti de latifundiarii livezilor de mere din California, flaminzi si furiosi, culegatorii de fructe pornesc o revolta violenta si plina de fanatism, sub auspiciile subversive ale cauzei „rosii”. De un realism politic si social admirabil, romanul „proletar” al lui Steinbeck este nu numai o parabola a luptei pentru identitate, ci si o poveste extrem de bine construita despre diferentele esentiale intre oameni si felul imprevizibil in care se manifesta multimile impotriva unui sistem economic represiv. Anticipind temele mari si controversele sociale din Fructele miniei si Soareci si oameni, cel de‑al cincilea roman al lui John Steinbeck urmareste traseul furtunos al maturizarii lui Jim Nolan, un tinar insingurat si deznadajduit din San Jose, ce se angajeaza cu un extaz aproape mistic in marea cauza pe care‑o impartaseste cu semenii sai.

Neînfrînţii conţine o serie de povestiri, acţiunea se petrece în comitatul Yoknapatawpha, care au centru familia Sartoris (familia care apare pentru prima dată în romanul Sartoris), ce reprezintă un model de onoare pentru Vechiul Sud, dar şi transformările pe care această familie le-a suferit de-a lungul Războiului Civil (1861-1865). Despre cum se apără şi cum se reconstruiesc - Colonelul John Sartoris, care a fost ucis de un inamic după terminarea războiului, fiul său, Bayard, învaţă o nouă formă de curaj refuzînd să mai ucidă, verişoara Drusilla, o tînără văduvă de război care se alătură cavaleriei lui Sartoris şi Bunica Rosa Millard, care trebuie să treacă peste propriul cod al onoarei ca să reuşească să supravieţuiască acestor vremuri.

Istanbul impleteste intr-o maniera originala doua povesti la fel de sinuoase si de cuceritoare: cea a primei jumatati din viata scriitorului si cea a orasului in care s-a nascut si pe care il cunoaste mai bine ca nimeni altul. In vastele apartamente ale familiei Pamuk, intesate de urmele unei bunastari in declin, se fac simtite aceeasi inclestare intre vechi si nou, aceeasi melancolie si aceeasi criza identitara ca si pe strazile Istanbulului, odinioara capitala puternicului Imperiu Otoman, unde vestigiile unei glorii de mult apuse cedeaza incet-incet locul imenselor cladiri de locuinte si centre comerciale. Istanbul realizeaza un dublu portret, al autorului in tinerete si al orasului vazut prin prisma amintirilor sale de o uimitoare claritate, dar si a marturiilor scriitorilor si artistilor care i-au marcat inceputurile evolutiei spirituale.

Tel Ilan a fost întemeiat de colonişti cu un veac în urmă. Un secol de istorie comună cimentează o comunitate şi creează echilibru, dacă nu chiar armonie. De la o vreme însă, în acest microcosmos survin mici schimbări. Imperceptibile poate, dar neliniştitoare, ca o adiere care aduce cu sine prevestirea furtunii. Iar transformările subtile se pot traduce în gesturi imprevizibile. Pesah Kedem, fost membru al Knessetului, nemulţumit de prezenţa unui student arab pe care fiica lui îl găzduieşte, este obsedat de vuietul surd pe care îl aude noaptea la temeliile casei. Adolescentul Kovi îşi face, în cele din urmă, curaj să-i declare iubirea bibliotecarei care-i poate fi mamă. Doctoriţa Ghili Steiner îşi aşteaptă în zadar în staţia de autobuz nepotul care trebuie să sosească din capitală. Agentul imobiliar Iosi Sason visează să cumpere cea mai mare casă veche din sat şi să construiască în locul ei o vilă cochetă. Iar soţia lui Beni Avni dispare fără urmă într-o seară, lăsându-i totuşi soţului mâncare pe masă.

Personajele din romanul Strada Sardinelor isi duc viata la periferia oraselului Monterey, printre pescariile de sardine. Doc, protagonistul povestii, este biolog marin, studiaza si aduna creaturi ale oceanului de pe toata coasta Californiei. Majoritatea acestora sint trimise la universitati, muzee si laboratoare de pe intreg continentul. Insa, dincolo de pasionanta sa activitate, Doc este un personaj excentric pentru cei din jurul sau: un individ maruntel cu o barba impresionanta si accese de furie oarba. Insa poate fi si cea mai charismatica si amabila fiinta din lume, genul de om care isi scoate palaria cind trece pe linga un ciine, iar ciinele ii raspunde cu un zimbet – si, de asemenea, un excelent ascultator, curios sa afle cite ceva despre oricine, astfel incit toata lumea care il cunoaste ii arata simpatie. Acesti oameni simpli si sinceri, stingaci si nepriceputi intr-ale vietii vor deveni, noua ani mai tirziu, protagonistii celebrului roman Joia dulce.

O miriadă de insule, prilej de visuri şi de cuceriri, căzute astăzi în uitare: Oceania. Acest continent înconjurat de ape capătă forma unui mit, a unui spaţiu în permanenţă alterat de imaginar. Este şi o istorie, cea a popoarelor cucerite şi mereu dornice de libertate. Şi un orizont: cel al mării, cât vezi cu ochii.

Elif Shafak intretese cu iscusinta unui artizan de covoare turcesti firele a doua povesti pe cit de indepartate in timp, pe atit de captivante, creind un model ale carui detalii bogate se contopesc intr-un intreg de o armonie desavirsita. Viata searbada a Ellei Rubinstein – o mama casnica si o sotie nefericita din suburbiile Bostonului zilelor noastre – se schimba din temelii cind, la aproape patruzeci de ani, se angajeaza la o agentie literara si i se cere sa scrie un referat despre romanul unui autor necunoscut. Astfel descopera povestea fascinantei legaturi spirituale dintre faimosul poet persan Rumi si dervisul sufit Shams din Tabrīz, si forta eliberatoare, mo­delatoare a iubirii care a schimbat destinele celor doi prieteni si care il va schimba curind si pe al ei: intre Ella si Aziz Zahara, autorul romanului, incepe un schimb epistolar, apoi se infiripa o minunata poveste de dragoste. O apologie a iubirii, privita in multiplele sale ipostaze, romanul Cele patruzeci de legi ale iubirii puncteaza cu subtilitate diferentele dintre religie si spiritualitate, dintre datorie si iubire.

Cum să lecuieşti un fanatic reuneşte o serie de excelente eseuri şi un interviu al lui Amos Oz pe teme care, prin stringenţa problemelor subsumate lor, ar trebui să figureze pe o „ordine de zi" a gândirii fieşcăruia dintre noi: fanatismul religios, conflictele culturale, relaţia cu celalalt, ac-ceptarea diferenţei, nevoia de compromis inteligent. Lucid, ironic, perfect argumentat si informat, proaspăt şi profund, discursul lui Amos Oz deschide o nouă perspectivă, cea mai bună dintre cele posibile.

Aflat într-o dublă căutare, a iubirii ideale şi a realizării personale, un absolvent de matematică strălucit din Cape Town ajunge într-o Londră care nu este nici pe departe ceea ce şi-a imaginat. Însingurat, chinuit de fantasma unui destin excepţional, de poet consacrat, trecând prin experienţe emoţionale şi profesionale dezamăgitoare, îşi trăieşte cu acuitate teama de ratare şi sentimentul neapartenenţei la o societate care pare să-l ignore sau chiar să-l respingă. Treptat, pe drumul anevoios către sine, deziluzia se împleteşte cu o detaşare plină de răceală care ameninţă să se transforme în cinism autodistructiv.

Batrinul scriitor de SF‑uri necunoscute, Kilgore Trout, unul dintre personajele favorite ale lui Vonnegut si „eminenta cenusie” a romanului Micul dejun al campionilor sau La revedere, trista zi de luni (1973), descopera ingrozit ca un vinzator de masini din Vestul Mijlociu, Dwayne Hoover, ia fictiunile sale drept realitate. Cuprins de dementa, acesta din urma incepe sa creada ca toti oamenii din jurul sau sint roboti inventati cu unicul scop de a‑i sustine lui existenta, de a‑l mira sau soca, de a scoate de la el mereu alte insiruiri de cuvinte sau reactii. In viziunea lui Hoover, el este singura fiinta de pe planeta care dispune de liber-arbitru, iar restul lumii pare o gluma proasta. Fireste, nu asta intentionase Kilgore Trout cu povestile lui trasnite, dar pentru Vonnegut acesta este pretextul pentru a explora propriile subiecte de interes – de la razboi, sex, rasism si iubire la succes, politica si poluare (pe scurt, lucrurile care chiar conteaza) – intr‑o satira vicleana si periculos de amuzanta, care incearca sa ne aduca aminte ca sintem in stare sa vedem si adevarul.

Comparat deseori cu romanele lui Kundera sau Kafka, Spiritus dezvăluie consecinţele tragice ale obsesiei autorităţii. Într-o Albanie unde oamenii poartă cusute în căptuşeala hainelor microfoane care le înregistrează fiecare şoaptă sau mişcare, unde teama şi ura sunt cuvintele-cheie, doar forţele străvechi şi legile imuabile ale mitului mai pot interveni pentru a reinstaura ordinea. Roman cu reminiscenţe fantastice într-un cadru cât se poate de realist, Spiritus are anvergura unei saga moderne şi profunzimea unei tragedii antice.

Profesorul de literatura comparata David Kepesh, personajul central al cartii, se trezeste intr-o dimineata si isi da seama ca trupul sau a suferit o schimbare uluitoare. Daca Gregor Samsa al lui Kafka se metamorfozeaza intr-un gindac, personajul lui Roth devine un sin imens, cintarind 75 de kilograme. Kepesh refuza la inceput sa accepte noua realitate, incercind sa se convinga pe sine si sa le explice celor din jur – iubita, tatal, doctorul – ca sufera de halucinatii induse de prea multe lecturi din Kafka, Swift si Gogol. Insa situatia este cit se poate de reala si lui Kepesh nu-i ramine decit sa se adapteze si, pe cit poate, sa se bucure de eventualele avantaje.

In Israelul de la jumatatea secolului XX, micul Amos isi petrece copilaria in intimitatea cartilor, a nesfarsitelor discutii intelectuale, pasionat fiind de marile intamplari ale istoriei, de sensul lor si inconjurat de membrii familiei sale, carturari autentici, care ii insufla dorinta de cunoastere. Inzestrat cu o imaginatie debordanta, Amos transfigureaza intamplarile istoriei, al caror martor implicat este, intr-o saga incitanta, evenimentele pastrand dramatismul perceput de copilul a carui sensibilitate contrasteaza puternic cu neverosimilul celei mai tulburi perioade din istoria lumii.
Astfel, insasi descoperirea lumii, primele zvacniri ale inimii si experiente dureroase, cele dintai sentimente de solidaritate sau prietenie capata cu toate proportii catastrofice, prin prisma micului Amos, a carui natura hipersensibila si introspectiva il anunta de timpuriu pe marele scriitor care avea sa devina. Acesta descopera treptat farmecul unui Israel legendar, in care miticul si realitatea se impletesc dand nastere celor mai frumoase povesti.

Unul dintre primele romane ale lui John Steinbeck, Catre un zeu necunoscut este o poveste misterioasa, ce exploreaza incercarile omului de a cunoaste si a stapini natura, de a-si intelege destinul. Catre un zeu necunoscut este un roman care are in centru tema credintei. Joseph Wayne, protagonistul, urmind dorinta tatalui sau, isi construieste o ferma pe paminturile Californiei. Cind acesta din urma moare, Joseph ajunge sa creada ca spiritul batrinului s-a intrupat intr-un copac magnific din mijlocul fermei. Fratii lui si familiile lor se bucura de prosperitatea locului, pina cind, intr-o zi, unul dintre frati, speriat de credintele pagine ale lui Joseph, omoara copacul si aduce astfel boala si seceta pe paminturile familiei. Catre un zeu necunoscut este o poveste mistica, scrisa in spiritul modernitatii, explorind incercarile unui om de a controla fortele naturii si de a intelege caile lui Dumnezeu.

Romanul Purificare construieste o complexa drama de familie pe fundalul Estoniei rurale din timpul dictaturii sovietice si apoi din anii ’90, detaliind consecintele pe care le au abuzurile si violentele unui regim represiv. Aliide Truu isi traieste batrinetile in singuratate, la marginea unui sat depopulat, pregatindu-si leacurile si muraturile si ascultind radioul, cind in curtea ei apare peste noapte o fata necunoscuta, vorbind o estoniana invechita, cu accent rusesc. Fata este o fugara, iar din gesturile nervoase si speriate, din povestile pe care le spune, Aliide recunoaste in tinara speriata o victima a unor violente ce-i evoca dureros traume asemanatoare, pe care, la rindul ei, a trebuit sa le indure si sa le tainuiasca pentru a ramine in viata. Pe masura ce Aliide si Zara se apropie tot mai mult, legaturile dintre ele ies la lumina, dezvaluind amintiri reprimate si constientizarea unui rau ce continua sa faca victime mult timp dupa ce radacina sa a disparut.

Iubita mea, Sputnik este o poveste de dragoste moderna, cu accente de roman politist. Intr-o primavara, la virsta de douazeci si doi de ani, Sumire, o tinara nonconformista ce viseaza sa devina scriitoare, se indragosteste pentru prima oara in viata. Este o dragoste coplesitoare, ca o tornada ce se napusteste peste o cimpie intinsa. De aceea, pentru Sumire nu conteaza faptul ca persoana de care se indragostise este cu saptesprezece ani mai in virsta ca ea si, mai mult, ca este tot femeie. Cele doua isi petrec vara pe o mica insula din arhipelagul grecesc. La un moment dat, Sumire dispare fara urma. Nimeni nu reuseste sa o gaseasca sau sa explice disparitia misterioasa. In cautarea ei porneste si K, un prieten foarte apropiat. Este singurul care intelege ca, pentru Sumire, aceasta era singura solutie de a-si implini dragostea. Ramine totusi speranta reintilnirii intr-o lume posibila si „de partea cealalta a oglinzii”.