Bartis - Plimbarea  

Posted by: Horia




Plimbarea este povestea unui copil abandonat al revolutiei, un orfan al Estului la intersectia marilor conflicte ideologice. Este relatarea maturizarii sale intr-o lume framintata de insurectii impodobite cu pene de paun, marcata in egala masura de ostilitatea celor din jur si de dragostea putinilor apropiati, ce vor cadea pe rind in bratele mortii. Copilul care incarunteste in somn, blestemat parca sa-i piarda pe toti cei de care se ataseaza, deapana firul unei vieti de-o stranietate care sfirseste prin a deveni dureros de familiara. Concizia fermecator controlata a stilului contribuie in mod semnificativ la construirea unei atmosfere de un cenusiu apasator, sfisiat pe alocuri de explozii bine dozate de culori stridente.




Caietul lui Jose Saramago contine o colectie de texte scrise pentru blog, in perioada septembrie 2008 – martie 2009. Sint articole cu tenta politica, in mare parte, despre vremurile actuale, ale crizei financiare, ale abuzurilor de putere, ale nesfirsitelor razboaie religioase, insa concepute asa cum ne-a obisnuit autorul de-a lungul timpului, pornind de la o simpla premisa, construind o poveste, care treptat incepe sa semene cu realitatea noastra de toate zilele, insa pe care firul logic o arunca intr-un asemenea absurd, incit intrebarile care se impun in urma lecturii scot la iveala adevaruri dintre cele mai sumbre.




Romanul prezinta o imagine plina de ironie a Egiptului modern prin intermediul locatarilor unui bloc din centrul Cairoului. De la fiul pios al portarului, aristocratul scapatat si intelectualul homosexual la vagabonzii refugiati pe terasa si afaceristii fara scrupule care detin pravaliile de la parter, fiecare personaj reprezinta o fateta a Egiptului modern – in care coruptia politica, averile cistigate ilicit si ipocrizia religioasa se conjuga cu aroganta si agresivitatea puternicilor zilei, iar idealismul tineresc se poate transforma cu repeziciune in extremism. Tuturor acestora li se opune totusi o viziune mai veche si mai pasnica a societatii, care inca mai poate avea cistig de cauza.

Updike - Rabbit e bogat  

Posted by: Horia




A treia verigă a tetralogiei dedicate de John Updike mediocrului cetăţean american Harry Angstrom alias Rabbit, multipremiatul roman Rabbit e bogat (Rabbit is rich) ne poartă în America anilor 1979-1980, adică în plină criză energetică şi geo-politică mondială, când preţul petrolului a explodat în lumea întreagă, adepţii Ayatollahului Khomeini au luat câteva sute de ostatici americani la ambasada SUA din Teheran, iar URSS a invadat Afganistanul. Într-o spectaculoasă răsturnare de situaţie faţă de finalul volumului anterior, Întoarcerea lui Rabbit, unde ne apărea în ipostaza de şomer şi homeless (cu casa incendiată de nişte vecini „binevoitori“), îl regăsim pe Rabbit în hazlia postură de „ţăran parvenit“ al sfârşitului de secol XX, stăpân pe prospera afacere moştenită de la defunctul său socru. Banii, sexul, statutul social, ireconciliabilul război al generaţiilor dintre Rabbit şi Nelson (porecliţi Bulă şi Bulache de către infractorul de culoare ce poza în militant radical pentru drepturile omului în volumul anterior), permanenta pendulare a eroului între hedonismul exacerbat şi momentele nostalgice, de evocare a celor dispăruţi şi de anticipare a propriului sfârşit, mutaţiile suferite de imaginarul oraş Brewster sunt coordonatele pe care imaginează autorul un destin individual şi, în acelaşi timp, o copleşitoare frescă a societăţii americane. Nelson, cel care la vârsta de treisprezece ani îşi critica tatăl pentru iresponsabilitatea, misoginismul şi rasismul lui, devine o copie perfectă a părintelui său, îi împărtăşeşte prejudecăţile şi îi copiază la indigo comportamentul reprobabil din Fugi, Rabbit, demonstrând că, dincolo de iluzia unicităţii fiecărei existenţe, oamenii nu fac decât să reia roluri dinainte scrise, şi că istoria se repetă de la o generaţie la alta.