O catastrofă mondială este pe cale de-a distruge umanitatea, dar un vas de croazieră transformat într-un soi de Arcă a lui Noe îi duce pe cei cîţiva supravieţuitori spre Insulele Galápagos, unde vor întemeia o nouă rasă umană, desigur, evoluată. Doar că evoluţia se întîmplă în maniera lui Vonnegut: implică aripioare, creiere mai mici şi o lipsă totală a agresivităţii.

În anii ’90, cînd Bogota abia se trezea din coșmarul celei mai violente perioade din istoria sa, tînărul universitar Antonio Yammara se împrietenește într-o sală de biliard cu Ricardo Laverde, un fost pușcăriaș care se recomandă drept pilot. Laverde va fi însă curînd împușcat mortal, iar Yammara face o adevărată obsesie pentru trecutul misterios al prietenului său. Cercetarile pe care le întreprinde îl ajută să înțeleagă mecanismele ascunse prin care războiul împotriva drogurilor a modelat viața familiei lui Laverde, dar și pe a sa.

Patoche şi fratele său mai mic sînt lăsaţi de părinţi în grija unor prietene ale familiei, femei care de care mai stranii, frecventate de tot soiul de oameni care în permanenţă par să ascundă ceva sau să se ascundă. Copiii, însă, privesc fascinaţi această lume a criminalilor şi hoţilor, pe care o bănuiesc fără s-o vadă, şi mai ales fără să înţeleagă amărăciunea propriei situaţii.

Taiko este o amplă frescă istorică în care sînt urmărite viețile unor personaje cu un impact semnificativ asupra destinului țării lor. Spre mijlocul secolului al XVI-lea, odată cu prăbușirea shogunatului Ashikaga, Japonia se transformase într-un uriaș cîmp de luptă. Seniorii rivali concurau pentru supremație, dar dintre ei s-au evidențiat trei mari personalități, mînate de aceeași pasiune de a controla și unifica Japonia: Nobunaga – repezit, decis, brutal, Hideyoshi – încrezător, subtil, complex, și Ieyasu – calm, răbdător, calculat. Filozofiile lor divergente au fost îndelung rememorate de cultura tradițională japoneză. Furia lui Nobunaga și fatala aroganță a lui Yoshimoto „cel cu dinți negri”, jalnica prăbușire a Casei Takeda, istoria disprețuitului Mitsuhide, cel care și-a trădat stăpînul, sînt doar cîteva dintre firele care alcătuiesc țesătura romanului. Dar Taiko este, în primul rînd, povestea modului în care un singur om a transformat o întreagă națiune.

Alcătuind, împreună cu În căutarea oii fantastice, halucinanta „Trilogie a Șobolanului”, romanele Ascultă cum cîntă vîntul (1979) și Pinball, 1973 (1980), reunite în acest volum, prefigurează nu numai fascinația lui Murakami pentru literatura și cultura occidentale, ci și unele dintre temele predilecte ale operei sale: singurătatea individului, nevoia de tovărășie sau zădărnicia existenței. Cele două romane păstrează continuitatea anumitor decoruri (pitorescul Bar al lui J) și personaje (naratorul fără nume, J și Șobolanul); Ascultă cum cîntă vîntul urmărește peripețiile unui student la biologie întors în orașul natal în perioada vacanței de vară și complicatele sale relații amoroase. Pinball, 1973, cel de‑al doilea roman, se concentrează asupra pasiunii lui obsesive pentru jocul de pinball și vieții de zi cu zi în alienantul Tokyo, alături de misterioasele gemene 208 și 209, ascultînd muzică, fumînd, bînd bere sau mîncînd cartofi prăjiți.

Alături de pudelul său, Steinbeck a cutreierat America în lung și-n lat, a bătut drumurile și a stat la masă cu camionagiii, a fotografiat urși în Yellowstone și s-a întîlnit cu vechi prieteni în San Francisco.

În vara lui 1978, într-o Spanie care a început să se despartă de franchism prin renașterea lentă a democrației, graniţele sociale şi limitele morale sînt mai laxe ca oricînd. În vîrstă de şaisprezece ani, Ignacio Cañas îi cunoaşte pe charismaticul Zarco şi pe prietena lui, Tere, doi delincvenţi juvenili care îşi fac veacul într-un cartier rău famat al Geronei. Odată „frontiera“ trecută, viaţa lui Ignacio în această junglă unde singura lege e cea a armelor şi drogurilor nu va mai semăna cu nimic din ce a trăit înainte, mai ales că el se îndrăgosteşte iremediabil de frumoasa Tere. După douăzeci de ani, Ignacio e un avocat renumit şi asigură apărarea fostului său prieten, pledînd în acelaşi timp pentru simbolul viu al unei revolte salutare, pentru victima unui sistem corupt şi, de ce nu, pentru zonele de umbră din propria sa tinereţe.

Elizabeth Costello, o prozatoare australiană în vârstă, își datorează celebritatea unui roman pe care l-a publicat în urmă cu douăzeci și cinci de ani. Acum, ea străbate lumea pentru a conferenția – la universități de elită sau chiar pe un vas de croazieră – și, în ciuda oboselii, trebuie să țină spectacolul. Structurat în opt prelegeri și un postscriptum, romanul revelează povestea vieții unei femei în ipostaza de mamă, soră, iubită și scriitoare, dar este totodată o meditație răscolitoare asupra relației dintre autor și spațiile sale imaginare.

În anii ’90, un om de afaceri dubios strînge un grup de ziariști pentru a pregăti un număr de probă – numărul zero – al unui cotidian dedicat mai puțin informării publicului, cît șantajului și discreditărilor. Unul dintre redactori, cu vizibile tendințe paranoice, se învîrte printr-un Milano halucinant (în imaginația lui) și reconstituie istoria celor cincizeci de ani trecuți de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pornind de la un plan urzit în jurul cadavrului terciuit al unui fals Mussolini. O atmosferă de conspirație învăluie totul, sînt invocate Operațiunea Gladio, loja masonica Propaganda Due, asasinatul papei Ioan Paul I, lovitura de stat a lui Junio Valerio Borghese, CIA etc. Apoi, pe cea mai strîmtă și mai rău famată străduță din Milano, e descoperit un cadavru, iar între cei doi protagoniști – un scriitor-fantomă falit și o jurnalistă nevoită să lucreze în presa mondenă pentru a-și ajuta familia – se naște o firavă poveste de dragoste.

Kaplan susţine că, pentru a înţelege evenimentele curente – conflictele religioase, războaiele, instabilitatea politică –, e de ajuns să aruncăm o privire asupra hărţii. El e de părere că, atunci cînd fundamentele politice sunt zdruncinate, harta este cea care oferă primele indicii pentru a discerne o logică istorică legată de ce are să urmeze.

Cinci scrisori ample, trimise unui scriitor japonez prieten de către naratorul romanului, autorul dramatic cu pseudonimul Mormoloc, spun povestea vieţii fabuloasei mătuşi a acestuia, doctor ginecolog de ţară. Pe fundalul întâmplărilor dramatice din perioada anilor '60, când în China era aplicată brutal politica de control al natalităţii, avorturile şi sterilizările tulbură profund lumea satului, atinsă în cel mai conservator aspect al culturii tradiţionale confucianiste. Naraţiunea principală care are în centru personalitatea deopotrivă fascinantă şi înfricoşătoare a mătuşii, talentata doctoriţă Wan-Inimă, se ramifică într-o serie de întâmplări adiacente care alcătuiesc istoria familiilor din ţinutul Gaomi, urmărind consecinţele tragice ale acestei politici dure şi degringolada valorilor în timpul reformelor şi deschiderii din anii '90. Criza conştiinţei pe care o trăiesc intelectualii trecuţi prin experienţa Revoluţiei Culturale are în cazul doctoriţei Wan-Inimă o intensitate specială, cu manifestări dramatice ale memoriei şi remuşcării.

Gânduri ceţoase, impulsuri obscure, vinovăţii fără vină, acuzaţii difuze. Inexplicabilul sau inavuabilul resimţite ca reacţie firească. Benign demonism infantil, dincolo de logică şi de orice explicaţie. Şi totul în caruselul Relaţiei, cadrul obsedant al acestor istorii de viaţă amară, pestriţă, derizorie. Relaţii între părinţi şi copii, surori şi fraţi, bunici şi nepoţi, unchi, mătuşi, vecini. Cu avorturi, adultere, accidente, sinucideri, apendicite, bovarism, sex aiurea, decizii pripite de nuntă şi despărţire. Gelozie între surori, ura fetiţei faţă de predicile mamei, Parkinson şi Alzheimer, Toronto şi Vancouver, baluri provinciale, paralizii, primele fantazări erotice ale vârstei nubile, rochia mamei, azilul, recuperări sentimentale după jumătate de veac, „apologia vieţii neinhibate”, dar şi rigorile inflexibile ale unui mediu intens irizat religios. Pe scurt, viaţă. Mai precis: draga noastră viaţă. Cea pe care adesea uităm s-o trăim, necum s-o mai şi gândim. (Dan C. Mihăilescu)

Pentru a-şi scăpa fiul de persecuţiile antisemite, o familie de evrei din Praga decide să-l trimită la începutul celui de-al Doilea Război Mondial în Anglia, la o vîrstă atît de mică, încît băiatul – care va fi adoptat de familia unui pastor calvinist din Ţara Galilor – nu-şi va putea aminti şi înţelege mai tîrziu propriul trecut. La maturitate află care e adevăratul lui nume şi porneşte prin Europa încercînd să-şi recompună o istorie pe care o presimţise cumva întotdeauna într-un mod melancolic, descoperind-o acum, treptat, în tot ce are ea mai funest şi mai tragic. J. Austerlitz, neobişnuitul erou al lui Sebald, se vede nevoit să-şi reconstituie viaţa bucată cu bucată, prin îmbinarea unor poveşti disparate, adesea incredibile, pentru a afla, în ultimă instanţă, cine este.

William Stoner, fiul unor fermieri din Vestul Mijlociu, se înscrie la Universitatea din Missouri pentru a studia agricultura. Încet-încet, își dă seama că adevărata sa vocație este literatura. Ajuns profesor, va încerca să insufle generațiilor de studenți dragostea pentru lecturi, ducînd în același timp o viață aparent banală, care capătă însă o valoare universală. E, de fapt, viața majorității dintre noi, cu conflictele, singurătățile, izbînzile și mai ales înfrîngerile noastre într-o lume cel mai adesea potrivnică. Stoner este o experiență literară unică, un imn închinat literaturii care ne modelează viețile.

...trei prietene adolescente israeliene, Yael, Avisag si Lea, dintr-un sat prafuit de linga granita cu Libanul, care isi indeplinesc serviciul militar intr-o atmosfera ce penduleaza intre plictis si teroare. Lea pazeste un punct de frontiera spre Cisiordania, verificind permisele palestinienilor care patrund in Israel, si, ca sa-si alunge plictiseala, isi imagineaza povestile lor de viata. Avisag pazeste granita egipteana, avind in sarcina oprirea emigrantilor ilegali si a filmelor porno piratate, privind in fiecare zi cum refugiatii se izbesc cu disperare de sirma ghimpata, iar Yael face instructie de trageri si flirteaza cu baieti mai mici decit ea. Toate trei asteapta in praful granitei sa se intimple ceva, prinse mereu in clipa intensa de dinaintea izbucnirii unei nenorociri.

...inginerie genetica, previziuni, transcendere a formelor, misticism antic egiptean si controlul mintii la nivel global...

...o satira vesela a campusului global, o comedie de moravuri academice.

Dora Bruder este povestea unei tinere de 15 ani, deportata la Auschwitz, dar si a unei anchete desfasurate de un singur om, un scriitor, împotriva birocratiei si a amneziei.Dora era o umbra. Prin el, ea devine o urma, o inscriptie, începutul unei prezente. Un destin tragic, reconstituit treptat din bucati precum piesele unui puzzle, între atîtea alte destine iremediabil pierdute în timp si spatiu...

Ne aflam in Turcia anilor 1970, o perioada framintata de nebunie politica. Desi e vara si casa ei e la un pas de plaja, Fatma nu izbuteste sa se incalzeasca sub plapuma inflorata. Fatma are nouazeci de ani, sufera de frig si nu mai poate dormi, asa ca isi petrece zilele si noptile amintindu-si franturi din viata ei plina de tristete, de venin si de razbunare. Ca in fiecare an, cei trei nepoti vin in vizita, iar povestile lor, intr-alt fel triste si pline de venin, se intretes cu istoria ei, pe masura ce pacatele nepotilor ii aduc aminte de pacatele ei din tinerete.

atelier.liternet.ro: "Roman autobiografic, ne proiectează în pielea tânărului Arturo Bandini, care, înarmat cu o maşină de scris portabilă, are mari vise. Spirit rebel, nu va accepta nici un compromis, trecând prin experienţe care-l marchează profund, dar pe care le lasă în urmă prin umorul său salvator. Fiecare capitol conţine o poveste antologică, de la aventura cu patroana în vârstă a hotelului unde stă până la scena părăsirii Hollywoodului şi la alegerea din final: cea a sărăciei, care este de fapt scrisul."

În primăvara lui 1377, pe malul râului Ujana cea Rea, la debarcaderul plutaşului, un necunoscut cade scuturat de convulsii. Semn dumnezeiesc, conchide imediat unul din călătorii martori ai întâmplării. Călugărul Gjon se îndoieşte de mesajul divin, dar lucrurile sunt de-acum puse în mişcare. Contele Gjika, stăpânul locului, permite construirea unui pod de piatră, care să-i „pună căpăstru“ Ujanei. Însă apa nu pare să-şi accepte înfrângerea, iar picioarele podului, la care lucrează con­structorii ziua, se surpă noaptea. Să fie mâna celor care administrează plutele şi nu vor să-şi piardă câştigurile, sau podul are nevoie, cum spune străvechea baladă balcanică, de zidirea unui om între pietrele sale? Indiferent de răspuns, podul cu trei arce se întemeiază pe crimă. În cronica lui, călugărul Gjon Ukcama spune povestea podului, consemnând „minciuna, adică ceea ce se vede, şi adevărul, cel care nu se vede“ şi desluşind în faptele înfricoşătoare semnele funeste ale unei tragedii mult mai mari care ameninţă Bizanţul şi Balcanii.

Günter Grass se foloseste de vocile celor opt copii ai sai si de amintirile acestora despre tatal lor, intotdeauna ascuns in spatele masinii de scris. Daca in Decojind ceapa Grass scria despre propria tinerete pina in momentul publi­carii primului roman, Toba de tinichea, de data aceasta vorbeste despre perioada 1960‑1990, vazuta din perspectivele contradic­torii, critice, tandre si uneori acuzatoare ale copiilor sai. Apa­ratul de fotografiat care da titlul cartii este un instrument realmente magic, ce poate surprinde trecutul si viitorul deopo­triva, dar si adevarul dincolo de detaliile trecatoare. Un model Agfa de moda veche, aparatul este folosit de Marie, asistenta lui Grass, iar instantaneele surprinse de aceasta il inspira pe scriitor si ii fascineaza pe copii prin puterea lor asupra vietii si asupra artei.

...experientele traite de Aharon Appelfeld de-a lungul a aproape opt decenii - anii dinainte de razboi, deportarea, evadarea din lagar, lupta pentru supravietuire in padurile Transnistriei, viata din tabara de refugiati din Italia, emigrarea in Palestina, anii de armata si cei de studii, descoperirea vocatiei de scriitor -, urmind cursul intortocheat al memoriei, redat admirabil prin stilul eliptic, lacunar, presarat cu nenumarate salturi temporale, ce confera autenticitate si onestitate prozei lui.

...inspirat de un eveniment real, petrecut în anii '80 în nordul Chinei: o revoltă spontană a ţăranilor care a avut consecinţe dramatice. În judeţul Paradis, din nord-estul Chinei, cultivatorii se trezesc în plin blocaj al vânzărilor de usturoi – singura recoltă realizată, la îndemnul autorităţilor, pe terenurile care le fuseseră distribuite. Simţindu-se trădaţi, la bunul-plac al unui sistem rigid, nepăsător la nevoile lor, oamenii se revoltă. Pe fundalul acestor evenimente se ţes trei poveşti despre dragoste, loialitate şi răzbunare. Iubirea dintre Gao Ma şi Jinju înfruntă nenumărate obstacole, pînă la finalul tragic. Gao Yang îndură suferinţe greu de imaginat, fără să ştie măcar de ce se face vinovat. Familiile acestor trei personaje sunt nimicite prin întemniţarea celor tineri, precum şi a celor bătrîni, acuzaţi de crime împotriva statului. În tot acest răstimp, Zhang Kou, menestrelul orb, îşi cîntă neînfricat „Baladele usturoiului“, nădăjduind într-o trezire a conştiinţelor, însă prin aceasta îşi pecetluieşte destinul.

...o cronică atipică a unuia dintre cele mai îngrozitoare momente din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: bombardarea Dresdei de către britanici şi americani, în urma căreia au murit o sută treizeci şi cinci de mii de oameni, aproape de două ori mai mult ca numărul celor ucişi de bomba atomică de la Hiroshima.

Ajungind la Milano, Jean B., un realizator de documentare in virsta de patruzeci de ani, afla pe neasteptate ca o femeie s-a sinucis chiar in hotelul unde s-a instalat el. Intrigat, descopera ca i-a cunoscut nu numai pe femeie, ci si pe sotul ei cu douazeci de ani in urma si misterul destinului lor ajunge sa-l obsedeze. Hotaraste sa mearga pe urmele acestei perechi care, in timpul razboiului, fusese nevoita sa se refugieze intruna din fata ocupantilor nazisti. Astfel, scoate treptat la iveala o viata secreta, plina de indoieli si incertitudini, petrecuta din ascunzatoare in ascunzatoare.