...povestirile favorite ale lui Kurt Vonnegut din anii de după război, publicate în periodice, care îi dezvăluie inconfundabila voce întunecată, subversivă, alerte, dinamice, deseori cu un final lovitură de teatru. În mare parte scene de viaţă domestică, care oglindesc existența cotidiană a unor personaje sufocate de monotonie, de nemulţumiri şi neîmpliniri de tot felul, acestea dezvăluie o lume zugrăvită în tuşele groase, întunecate ale bine cunoscutei ironii vonnegutiene

...o poveste care se desfășoară în neuitata vreme a sultanului Soliman Magnificul. Un băiat pirpiriu, numai ochi și păr zburlit, coboară de pe o corabie la Istanbul, să ducă un dar fără seamăn la seraiul sultanului: un elefant cu totul și cu totul alb. Cei doi sînt repede prinși într-o înlănțuire de istorii tainice, în care se amestecă iubiri fără speranță, viziri plini de cruzime, cadîne și sultane viclene, vrăjitoare și uneltiri de curte. Nedespărțit de prietenul lui, elefantul, băiatul ajunge în scurtă vreme ucenicul lui Mimar Sinan, unul dintre cei mai faimoși arhitecți din Imperiul Otoman, alături de care ridică, ani în șir, moschee după moschee.

...un roman plasat într-un spațiu transilvănean cvasificțional, o saga de familie ce reprezintă și un tablou istoric contemporan. O adolescentă pe nume Emma, rămasă orfană în urma unui accident, este crescută de bunica ei, o bătrînă cu un trecut învăluit în taine. Bunica o învață să descopere magia cotidiană, precum și propriile-i puteri latente. Emma își trăiește și povestește ultimele momente ale copilăriei și primele iubiri adolescentine într-un burg transilvănean din 1990, o lume ce își caută echilibrul după căderea regimului comunist și moartea „comandantului suprem”.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe fundalul decăderii inevitabile a Imperiului Otoman, Ali Pașa din Ianina își clădește un principat independent. Pentru a preîntîmpina extinderea rebeliunii, sultanul îl pedepsește cu cruzime, expunîndu-i capul în piața centrală din Istanbul, în firida destinată trădătorilor. Ismail Kadare reconstituie cariera acestui personaj misterios, născut albanez, dar integrat perfect în mecanismul înșelător al administrației otomane. Ali Pașa — admirator al lui Napoleon Bonaparte, cu care a întreținut relații diplomatice, și al poetului George Byron, pe care l-a găzduit în drumul acestuia spre Grecia — a dus o viață plină de fast, dar s-a comportat ca un satrap oriental, strivind fără milă orice tentativă de a i se contesta autoritatea. Fără să-și propună să scrie un roman istoric, Kadare recompune ... atmosfera capitalei otomane, dominată de puterea absolută a suveranului, precum și angrenajul cumplit căruia îi cad victime nu numai cei învinși, ci și învingătorii.

Jean Daragane, un scriitor trecut de șaizeci de ani, trăiește într-un prezent fără bucurii; numai lectura din Buffon și contemplarea copacilor și a florilor îi mai dau speranță în viață. Însă pierde întîmplător o agendă veche, de care nu-i păsa mai deloc. Un individ straniu o găsește, îl sună să i-o înapoieze și așa începe povestea în care Daragane, odată cu nume de locuri și numere de telefon ieșite din uz, își amintește frînturi de o blîndețe dureroasă pe care atît de mult se străduise să le uite. Pasajele albe din copilărie și tinerețe se umplu încetul cu încetul, detaliile se înlănțuie treptat în jurul unor personaje și dau la iveală destine și oameni importanți din viața lui.

...marele roman (postum) al mării, din care s-a desprins, cîștigîndu-și independența și nemurirea, dar lăsînd teribile ecouri în corpul romanului, povestirea Bătrinul și marea. Thomas Hudson însuși este un personaj de sub contururile căruia transpare Hemingway, un nou alter ego – ca mulți alții din proza lui, însă diferit de ceilalți. Pentru că pictorul destoinic care ajunge vînător de naziști prin insulele coraliere de la marginea paradisului său pierdut are cea mai grea misiune dintre toate alter egourile lui Hemingway: să afle despre iubire și înțelegere după ce din viața lui a dispărut tot ce iubea – fără ca el să fi înțeles cum.

...două lumi situate la extremitățile Europei secolului XX: Franța și Rusia, meditație tulburătoare asupra libertății individului, violenței totalitarismului și depersonalizării.

...destinul lui Minutus Lausus Manilianus, fiul lui Marcus Mezentius din romanul Secretul împărăției. Ajuns la vîrsta maturității, Minutus își scrie memoriile pentru folosul fiului său, reconstituind astfel universul Romei antice din perioada împăraților Claudius și Nero. Minutus își începe călătoria la vîrsta de cincisprezece ani și străbate Imperiul Roman din orașul natal, Antiohia, pînă în Roma, Britania, Corint și Ierusalim, trecînd prin numeroase aventuri. Minutus aleargă după faimă, avere și statut social, însă ajunge să plătească pentru lacomia lui. Pe lîngă personajele faimoase din istoria Romei, povestea aduce în prim-plan și începuturile creștinismului, urmărind soarta apostolilor Petru și Pavel, dar și persecuțiile împotriva adepților noii „superstiții”.

Într-o seară friguroasă, Thérèse, o fată de nouăsprezece ani singuratică şi timidă, zăreşte, într-o staţie a metroului parizian unde se perindă zilnic mii de chipuri anonime, o figură care îi pare familiară: o femeie între două vîrste, îmbrăcată într-un mantou galben. Pentru Thérèse, această întîmplare aparent banală este un punct de cotitură, căci necunoscuta seamănă cu mama dispărută cu ani în urmă în Maroc. Tînăra se ştia orfană, iar acum hazardul îi dă speranţe. Pornind pe urmele femeii în mantou galben, rememorîndu-şi şi reinterpretîndu-şi perpetuu trecutul, Thérèse rătăceşte pe străzile Parisului, refăcînd traseele copilăriei, şi reîntâlneşte, în amintire, personaje ale căror vorbe, lipsite de greutate pentru fetiţa de altădată, capătă, în mintea de acum, sensuri nebănuite şi chiar alarmante. Odată intrată în labirintul amintirilor, în loc să găsească certitudini, Thérèse riscă să se piardă pe sine.

Nimic nu este ce pare a fi în romanul lui Mo Yan. Pe de-o parte, intriga poliţistă clasică se risipeşte într-un parcurs al incertitudinilor, iar reprezentantul legii şi ordinii devine o epavă coruptă. Trimis să investigheze notabilităţi din Ţara Vinului acuzate de canibalism, detectivul Ding Gou'er se predă în faţa ispitelor, fie că este vorba despre timid provocatoarea şoferiţă de camion (de fapt, soţia principalului suspect, diabolicul, dar şarmantul Jin, care o foloseşte pe post de momeală), fie de apetisantele şi nenumăratele platouri cu mîncăruri rafinate stropite cu inimaginabile cantităţi de alcool. Pe de altă parte, schimbul de scrisori dintre Li Yidou şi idolul lui, Mo Yan, deşi pare dedicat exclusiv problemelor de teorie literară şi de practică a scrisului, dezvăluie nonşalant realităţi atroce pe care ancheta lui Ding Gou'er le ratează. Cele două planuri narative capătă o concreteţe ameţitoare când Mo Yan însuşi este invitat în Ţara Vinului, oaspete de onoare al unui festin ce se anunţă pantagruelic. Structura narativă complexă îşi sporeşte forţa prin acumularea halucinantă de întîmplări şi detalii care, deşi prezentate în planuri aparent paralele, converg în tabloul swiftian al unei lumi corupte, atât de înrobită simţurilor, încît nu mai are nici o urmă de umanitate.

...din mai multe perspective şi pe mai multe voci, povestea lui Louki, o femeie tînără care încearcă să scape de rutina propriei vieţi, fugind de mamă şi mai apoi de soţ, pentru a se retrage în Parisul cafenelelor obscure şi al boemilor plictisiţi. Dar, pe cît este de cuceritor acest Paris al umbrelor, pe atît de uşor poţi să te pierzi în el.

O poveste de dragoste se înfiripă între un soldat şi o tînără turistă, într‑un oraş de pe litoralul albanez. Numai că nimic nu este ceea ce pare în acest minunat decor estival. Pe fundalul ruinelor unui teatru antic, regimul comunist montează o înscenare grotescă pentru a‑şi ţine sub teroare propriul popor, iar protagoniştii devin, cu sau fără voia lor, actori.

Cîndva în viitor, viața urbană s‑a destrămat, comunicațiile s‑au prăbușit, iar rezervele de hrană se micșorează rapid, în timp ce hoarde de oameni migrează spre zonele rurale și bande de tineri cutreieră străzile. Totul este povestit din perspectiva unei femei între două vîrste, care primește pe neașteptate, într‑o dimineață, vizita unui străin însoțit de o adolescentă pe care, fără nici o explicație, i‑o lasă în grijă. Din acel moment, viața naratoarei va oscila între realitatea lumii care se năruie și o realitate personală, tainică.

...opt momente de grație dintr-o existență frămîntată, cînd manifestarea neașteptată a iubirii preschimbă clipa în eternitate. Rememorînd episoade dispa­rate din copilăria, adolescența și tinerețea sa, pla­sate în Uniunea Sovietică din perioada poststalinistă și pînă în anii destrămării sale, naratorul denunță – dincolo de falsitatea propagandei sovietice, gro­tescul aranjamentelor scenice ale marilor defilări și dimensiunea carcerală a regimului – absența din paradisul utopic comunist a unui ingredient esențial: iubirea. Singura doctrină adevărată, iu­birea, dă naștere, în cele mai umile locuri și în cele mai neobișnuite împrejurări, la momente de o luminozitate, o seninătate și o candoare fără seamăn, care transcend urîțenia, grosolănia și bru­talitatea lumii.

Penny Harrigan este provinciala venită în marele oraș împinsă de visurile sale încă și mai mari: e stagiară și, în general, fată bună la toate într-o firmă de avocatură din New York. Între drumurile după cafelele șefilor, visează să treacă examenul de intrare în barou. Viața ei se schimbă însă cînd îl întîlnește pe miliardarul Linus Maxwell, fost iubit al unora dintre cele mai frumoase femei din lume, care acum e fericit să-și petreacă tot timpul ducînd-o pe ea pe cele mai înalte culmi ale plăcerii. Ceva nu e însă în regulă: Max ia tot timpul notițe în pat, căci, după cum urmează să afle Penny, ea este cobaiul pentru construirea unei linii de jucării sexuale pentru femei. Acestea sînt atît de puternice și de eficiente, încît milioane de femei se calcă în picioare la cozile din magazine, apoi se închid în cameră cu noii lor prieteni cu baterie și refuză să mai iasă. Totul e parte dintr-un plan sinistru al lui Maxwell, pe care numai Penny îl mai poate opri. Dar cum anume o va face?

În decembrie 1934, atras de farmecul continentului negru, pe care îl îndrăgea în mod deosebit, Mihai Tican Rumano a pornit într-o călătorie care l-a dus pînă în Somalia. A vizitat orașe încărcate de istorie, ca Istanbulul, Alexandria, Ierusalimul sau Beirutul, și țări exotice, ca Djibouti, Somalia sau Zanzibar. A străbătut distanțele „cu trenul, cu vaporul, cu automobilul, cu caravana și cu aeroplanul”. Peste tot a stat de vorbă cu localnicii, încercînd să afle care sînt obiceiurile și tradițiile lor, și a făcut numeroase fotografii cu care și-a ilustrat impresiile de călătorie.

Povestirile lui John Cheever împletesc, în mod deliberat, destinele acelorași personaje – ca într-o mare familie a New Yorkului de la mijlocul secolului XX – angajate în relații amoroase sau afaceri eșuate, încercînd să facă față sno­bis­mului suburbiilor de lux, crizei individualității într-un spațiu dominat de rutină și convenționalism sau sentimentului dezrădă­cinării, resimțit, în mod deloc întîmplător, în decorul orașelor cu cel mai pronunțat caracter turistic. Umorul pare să fi rămas singurul aliat în obsesiva căutare a unei ordini firești a vieții, în ciuda absurdului și sărăciei vieții cotidiene.

...opt povestiri despre natura infinit oscilantă și surprinzătoare a dragostei. De la prima povestire, despre o tînără femeie care se dovedește incapabilă să-și părăsească soțul, deși își închipuie că este hotărîtă s-o facă, pînă la cele trei povestiri ce dezvăluie emoțiile complexe ale eroinei lor, o femeie pe nume Juliet, oamenii despre care scrie Munro – femei de toate vîrstele și stările sociale, cu prietenii, părinții și copiii lor – capătă o viață absolut reală, ca și cum ne-ar fi vecini.

Jean Bosmans, scriitor ajuns la vîrsta bilanţurilor, hotărăşte să descîlcească tot ceea ce formează în viaţa lui „materia întunecată“ a tinereţii. În paginile carneţelului pe care-l poartă mereu la el în nesfîrşitele plimbări prin cartierele vechi şi noi ale Parisului reînvie într-un amestec halucinant întîmplări, oameni, locuri, cioburi de amintiri şi vise. În centrul tuturor, povestea de dragoste de la începutul anilor 1960 dintre Bosmans şi Margaret Le Coz. Cei doi încearcă să scape, împreună, de sentimentul permanent de vinovăţie şi de fantomele dureroase ale trecutului şi prezentului: un bărbat obsedat de Margaret o hărţuieşte urmărind-o peste tot, părinţii lui Bosmans îl caută numai pentru a-i cere bani şi a-l batjocori. Margaret dispare însă, în scurt timp, la orizont, întorcîndu-se la enigmaticele ei origini berlineze, iar Bosmans e nevoit să pornească pe urmele a ceea ce ar fi putut să fie povestea lor.

Ethan ajunge în pragul sărăciei lucrînd ca funcționar în propria băcănie, deținută acum de un imigrant italian. Soția şi copiii se plîng la nesfîrşit de lipsa banilor şi de viața pe care o trăiesc. Ethan încearcă cu disperare să le ofere fericirea şi, în acelaşi timp, să-şi păstreze demnitatea.

Povestea lui Lucas Beauchamp, un bărbat în vîrstă, de culoare, arestat pe nedrept pentru uciderea lui Vinson Gowrie. Ameninţat cu linşajul, Lucas trebuie să încerce să-şi dovedească nevinovăţia cu ajutorul unui avocat alb, Gavin Stevens, şi a tînărului său nepot Chick Mallison, care are o datorie de onoare față de Lucas.

Dezamagită de soțul ei, de prieteni, de propria viață, Hanna, o femeie în vîrstă de treizeci de ani, se înstrăinează din ce în ce mai mult față de lumea înconjurătoare. Totul îi pare atins de o implacabilă eroziune, căreia nici ea nu i se poate sustrage. În jurnalul pe care-l ține, ca pentru a-și dovedi că există, ficțiunea și realitatea se amestecă. Paginile sînt inundate de nostalgia copilăriei ei în Palestina, de fantasme populate de doi gemeni arabi ce reflectă atît obsesiile ei sexuale, cît și teroarea unui popor care n-a trăit niciodată în pace. Războiul din Peninsula Sinai se apropie. Labirint de drumuri și stînci, înconjurat de amenințări neclare, Ierusalimul se înăbușă. Înspăimîntată, Hanna vede cum țara sa alunecă, încet-încet, în război.

Eroicul aviator Jacques Dorme pilotează, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, avioanele oferite de americani sovieticilor și se zdrobește de un versant de gheață în apropierea Cercului Polar; iubita lui, Alexandra, este o franțuzoaică exilată într-un Stalingrad devastat de război; naratorul este un copil abandonat într-un orfelinat din Rusia anilor lui Hrușciov. Drama unei copilării consumate sub norii apăsători ai stalinismului, păcăleala mai multor „dezghețuri” succesive, confuzia valorilor și inutilitatea unor sacrificii apar aici înscrise într-un filigran extrem de delicat, dar și seducător.

Un carnet negru pe care naratorul, pe nume Jean, l-a umplut în anii ’60 – anii tinereții sale – cu nume, adrese și fapte mărunte, acesta este obiectul enigmatic de la care, după mai bine de patruzeci de ani, același personaj încearcă să depene firele unui trecut neliniștitor, căci false nume ale celor pe care i-a cunoscut, false identități îl fac să se întoarcă, să caute iar și iar adevărul propriei vieți.

Cum au ajuns două dintre cele mai mari religii ale lumii să recomande violența în numele lui Dumnezeu? De ce atît de mulți creștini și musulmani au răspuns apelului la cruciadă și la jihad și ce anume a perpetuat ciclul violenței religioase în Orientul Apropiat? A fost prima cruciadă un act de agresiune creștină? Ne putem întreba cine și de ce a cîștigat războiul din Țara Sfîntă, însă mai important este să înțelegem în ce fel acesta a reconfigurat lumea medievală și a influențat istoria, cu urmări și ecouri pînă astăzi. E ceea ce face lucrarea lui Thomas Asbridge, o istorie exhaustivă a cruciadelor și, totodată, a unei părți semnificative din Evul Mediu, ce începe la sfîrșitul secolului al XI-lea, cu îndemnurile papei Urban al II-lea la războiul sfînt, și se încheie două secole mai tîrziu, cu bătălia pentru Acra, cîștigată de musulmani. Apelînd la surse creștine și musulmane, autorul reconstituie cu remarcabil talent firul epic al evenimentelor, dînd la iveală perspectivele ambelor tabere și mentalitățile epocii. O lume populată de eroi legendari precum Richard Inimă-de-Leu și Saladin ni se înfățișează astfel în toată gloria și barbaria sa.

Cronica vieții lui Hadrian, scrisă de el însuși, oferă prilejul pentru o reconstituire exemplară a celui de-al doilea secol al erei noastre, autorul fictiv glosînd asupra fiecărui eveniment și subliniindu-i anvergura în contextul epocii. Romanul este, în același timp, o importantă meditație asupra istoriei, un studiu asupra vieții politice și a relațiilor complicate ale lui Hadrian cu mulți dintre contemporanii săi, uneori prieteni, alteori dușmani. Existența tumultuoasă a împăratului, cu momentele de triumf și înfrîngerile sale, devine astfel pretextul pentru a vorbi despre o lume răvășită de război și despre cum se poate păstra integritatea spiritului de-a lungul vieții.

...relatarea unei călătorii inedite făcute de John Steinbeck în Uniunea Sovietică în anii de început ai Războiului Rece. Însoțit de fotograful Robert Capa, romancierul vizitează Moscova, dar călătorește și în alte locuri din U.R.S.S.: ajunge în Stalingradul distrus de război, vizitează Kievul și capitala georgiana Tbilisi și e oaspetele unor colhozuri sovietice...