O tinara coboara pe scara de urgenta a unei autostrazi suspendate. Intentioneaza sa ucida un om. In alta parte a metropolei, un profesor de matematica e de acord sa rescrie romanul unei fete dislexice. Fara s-o stie, cei doi se cauta, iar actiunile lor declanseaza o adevarata avalansa de evenimente, pentru ca la Murakami povestile simple nu sint niciodata simple. In spatele realitatii banale se ascund intotdeauna tenebre periculoase, iar trecutul nu se lasa nici rescris, nici uitat cu usurinta. Tinara ucigasa si profesorul de matematica descopera treptat ca au stirnit din umbra forte colosale care ameninta insusi destinul lumii.

O tinara coboara pe scara de urgenta a unei autostrazi suspendate. Intentioneaza sa ucida un om. In alta parte a metropolei, un profesor de matematica e de acord sa rescrie romanul unei fete dislexice. Fara s-o stie, cei doi se cauta, iar actiunile lor declanseaza o adevarata avalansa de evenimente, pentru ca la Murakami povestile simple nu sint niciodata simple. In spatele realitatii banale se ascund intotdeauna tenebre periculoase, iar trecutul nu se lasa nici rescris, nici uitat cu usurinta. Tinara ucigasa si profesorul de matematica descopera treptat ca au stirnit din umbra forte colosale care ameninta insusi destinul lumii.

...drama lui Stephen Rojack, absolvent al Universitatii Harvard, erou de razboi, profesor universitar, realizator de emisiuni la televiziune care, intr-un moment de explozie a raului din el, isi ucide sotia, ii arunca pe fereastra cadavrul pentru a sugera o sinucidere, apoi se indragosteste de o cintareata de bar modesta, Cherry. Sotia si socrul lui Rojack au legaturi cu Mafia, cu politia si cu persoane de mare influenta din televiziune si guvern. Cherry, la rindul ei, isi strecoara existenta prin lumea interlopa, prin cea a bogatasilor si a potentatilor politici.

... o perspectiva inedita asupra Rusiei de ieri si de azi. Aflat intr-un impas existential in urma destramarii relatiei sale cu o femeie mult mai tinara si a revelatiei ca celebritatea sa nu mai e decit o amintire, Ivan Sutov, un scriitor de cincizeci de ani exilat in Franta, hotaraste sa-si paraseasca tara de adoptie si sa plece la Sankt Petersburg, in cautarea unei vechi iubiri din tinerete. Calatoria sa il poarta in inima unei Rusii transfigurate de o modernitate deliranta si ii ofera sansa unei intilniri providentiale, cea cu batrinul Volski, in mintea caruia experientele traumatizante ale epocii comuniste au ramas impregnate pentru totdeauna si a carui poveste pare emblematica pentru miile de oameni obisnuiti, anonimi, „necunoscuti” ale caror vieti au fost zdrobite de sistemul totalitar.

După ce sosesc din lagărul de refugiaţi în Novilla – un oraş dintr-o ţară nenumită în care se vorbeşte spaniola şi unde nu se poate ajunge decât peste mare, cu vaporul –, un bărbat între două vârste şi un copil de vreo cinci ani sunt primiţi într-un centru de relocare. Nu se ştie de unde vin, ori motivul pentru care au părăsit „lumea veche“, deoarece amintirile li s-au şters din memorie, iar numele lor, Simón şi David, le-au fost date în lagărul de pe ţărm. În timpul călătoriei, David a pierdut scrisoarea pe care o purta agăţată la gât şi care lămurea identitatea lui şi pe a mamei sale. Simón, aflat din întâmplare pe acelaşi vapor cu băiatul, s-a hotărât să-l protejeze şi să-l ajute să-şi găsească mama în noua ţară. Dar mai întâi trebuie să-şi croiască un rost, să muncească – pentru băiat şi pentru sine – într-o societate austeră, redusă la strictul necesar şi sufocată de birocraţie, în care toţi oamenii sunt refugiaţi, fără trecut, fără amintiri şi fără vreo şansă de evadare.

Arturo Bandini are douazeci de ani si este regele crabilor din golful Los Angeles, pe care nu se sfieste sa-i decimeze la cea mai mica sfidare. Geniu autoproclamat si, in acelasi timp, aspirant terorizat de ideea posibilei sale mediocritati, el bate la poarta faimei scriitoricesti mondiale. Cind Superman de banda desenata, cind supraom nietzschean, Bandini lucreaza intr-o fabrica de conserve, vorbeste ca un literat de mare clasa, citeste filozofi absconsi, se indragosteste de mirosuri sau de bete de chibrit lasate in urma de femei frumoase si, cel mai important, viseaza sa schimbe fata lumii.

O femeie care trebuie iubita... O femeie care trebuie aparata... O femeie careia barbatii i-au dorit trupul si pe care au invidiat-o pentru puterea ei extraordinara. O femeie care inca trezeste pasiuni: Ecaterina cea Mare. Si o asemenea pasiune il impinge pe tinarul regizor rus Oleg Erdmann sa dezlege misterul care o inconjoara pe tarina admirata de Voltaire, Cagliostro ori Casanova. Cine a fost cu adevarat Ecaterina cea Mare? O desfrinata cu tendinte nimfomane? Sau un suveran luminat care a reformat Imperiul Rus, transformindu-l intr-o mare putere europeana? Dincolo de toate aceste clisee, investigatiile lui Erdmann aduc la lumina dramele intime ale celebrului personaj istoric, constituindu-se intr-un roman memorabil, care transcende biografia, revelind totodata libertatea de a trai si de a iubi.

Arturo Bandini este un adolescent care se revolta impotriva legilor lumii cu toata furtuna celor paisprezece ani: iubeste primavara si uraste iarna cu patima copilului sarac si infrigurat, provoaca puterea divina careia mama lui i-a inchinat viata, isi infrunta tatal abrutizat de munca, lupta -- si pierde -- pentru o dragoste imposibila, refuzand cu indarjire sa accepte ca e dureros de singur. Insa, in clipa cand nu mai asteapta si nu mai spera nimic, frigul face loc primelor raze de soare.

...viziunea ironica si incredibil de amuzanta a lui Vonnegut despre viata, arta, politica si propria persoana, precum si despre starea sufletului uman in America actuala.

...un scriitor care se intimpla sa se numeasca Philip Roth si care, dupa ce isi revine dupa o cadere nervoasa, descopera ca altcineva i-­a furat identitatea si se foloseste cu succes de ea in Israel. Confruntarea dintre cei doi Philip Roth formeaza intriga romanului, care se ramifica ulterior, implicindu-­i pe amindoi in politica Israelului si in dezbaterile privind viitorul evreilor si examinind, totodata, problema identitatii, a dublului si a consecintelor neprevazute ale artei.

Un roman de epocă, despre dragoste, afaceri şi politică, care se întinde peste trei ţări (Birmania, India, Malaysia), trei generaţii, mai multe războaie şi un secol de istorie orientală, până în Birmania comunistă a anilor '90, un roman în care mai întâi se călătoreşte pe cai şi elefanţi, apoi în maşini de epocă şi avioane argintii. Când Rajkumar o zăreşte în Palatul de Cleştar pe Dolly, fata care pleacă în exil cu familia regală birmană, băiatul se îndrăgosteşte iremediabil. Anii trec, el face avere din exploatarea tecului în junglă, dar nu o uită pe fata de la Curtea reginei birmane. O iubire toridă pe o plantaţie de cauciuc din Malaya, un soldat cu numele şi îndoielile unui erou din Mahabharata, scene sfâşietoare de război, scene memorabile de sex, de sacrificiu de sine, trădări şi multă dezrădăcinare populează acest palat de cleştar în care aproape toate personajele visează să se întoarcă într-un tărâm fabulos, într-o ţară care le este interzisă.

...urmatorul roman din trilogia halucinanta despre viata de apoi si sfirsitul lumii ce incepe cu Blestemati, continua povestea lui Madison Spencer, fetita moarta la treisprezece ani si condamnata sa-si petreaca vesnicia in compania unei gasti pestrite de demoni si suflete proscrise. Ratind ora stingerii in noaptea de Halloween, Maddy ramine sa bintuie pe pamint, chinuita de vinovatie din cauza intimplarilor de cosmar ce i-au adus damnarea si urmarita de un vinator de fantome drogat, angajat de parintii ei miliardari. Madison afla cu groaza ca parintii ei au pus bazele unei religii universale pornind de la sfaturi date de ea in gluma de pe lumea cealalta si au construit un continent de un alb imaculat din deseurile aglutinate ce plutesc in Marele Vortex din Pacific. Strinsi cu totii acolo, prozelitii se roaga la Templul lui Madison, in asteptarea sfirsitului lumii, care va veni cu siguranta cind Madlantida cea alba, propulsata de iahturi de lux, va lovi America de Nord si celelalte continente. Damnarea sau mintuirea intregii omeniri par sa atirne numai de micuta Maddy, naucita de vorbele unui Dumnezeu intransigent si de ale unui Diavol deghizat in sofer de taxi, care se pretind amindoi a-i fi creatori.

Sumki e un băiat de 11 ani din Ierusalimul încă ocupat de britanici după al Doilea Război Mondial. Bicicleta primită în dar de la unchiul excentric care-l răsfaţă promite să fie începutul unei aventuri minunate. După debutul spectaculos, ziua îi aduce lui Sumki nenumărate răsturnări de situaţie, dar nu tocmai cele visate de temerarul biciclist. Băiatul va simţi ce înseamnă trădarea, frica, ruşinea, abandonul. Iar seara va descoperi iubirea.

Vreme de mulţi ani, Mama Mare garantase pacea socială şi concordia politică în imperiul său, în virtutea celor trei cufere cu buletine electorale false care făceau parte din patrimoniul ei secret. Slujitorii bărbaţi, protejaţii ei şi dijmaşii, majori sau minori, exercitau nu doar propriul drept de sufragiu, ci şi pe cel al alegătorilor morţi de un secol. Ea reprezenta predominarea puterii tradiţionale asupra autorităţii trecătoare, supremaţia de clasă asupra plebei, transcendenţa înţelepciunii divine asupra improvizaţiei muritoare. În vremuri paşnice, voinţa ei hegemonică înfiinţa şi desfiinţa slujbe bănoase şi sinecuri şi veghea la bunăstarea asociaţilor chiar dacă, pentru asta, trebuia să recurgă la vicleşuguri sau la fraudă electorală. În vremuri furtunoase, Mama Mare a contribuit în secret să-şi înarmeze partizanii şi le-a ajutat în public pe victimele acestora. Zelul acela patriotic o acredita pentru cele mai înalte onoruri.

...povestea unei familii de mici comercianti dintr-un vechi neam de negustori, ultimul care se mai lupta cu valul innoitor occidental. Romanul acopera istoria a trei generatii, de la inceputul secolului XX pina in zilele noastre, depanata alaturi de intimplari ce-au marcat viata mai mult sau mai putin necunoscuta a Turciei. Poarta catre aceasta viata este o familie din Nisantası, a carei poveste cotidiana se desfasoara precum filmul detaliat al unei diorame: efectul produs de aparitia noilor locuinte, marile familii care, treptat, renunta la traditie si se lasa influentate de valul innoitor, placerea mersului la cumparaturi in Beyoglu sau chiar radioul de duminica seara…

In Lindenfeld, un sat sasesc din Banat abandonat de peste doua decenii, se fac pregatiri intense in vederea unui spectacol organizat pentru o singura persoana: Klaus Bernath. Acesta parasise satul in tinerete fugind in Germania, unde a ajuns milionar. Voia acum sa revada locurile copilariei. Ca sa nu-si dea seama Klaus ca aici nu mai locuieste nimeni de mult, fiul sau apeleaza la niste profesionisti pentru a readuce Lindenfeldul la viata. Astfel, casele isi redobindesc culorile de odinioara, iar pe ulite rasuna glasurile taranilor intruchipati de actori. Dar fiindca ceea ce a inceput ca o sarada nu poate sfirsi altfel, planurile tuturor sint date peste cap de moartea neasteptata a batrinului Klaus...

Ira Ringold a crescut ca un dur in Newark, urmarit in permanenta de o istorie violenta de care vrea sa scape. In timp ce lupta in al doilea razboi mondial, ajunge sub tutela unui comunist convins, care-l transforma, facindu-l sa-si doreasca sa schimbe lumea. Dupa razboi, Ira, cunoscut acum sub numele de actor Iron Rinn, devine o celebritate nationala jucind in drame radiofonice cu orientare liberala si de stinga si se casatoreste cu frumoasa Eve Frame, ea insasi o actrita de succes. Din cauza orientarii sale politice, Iron Rinn devine tinta atacurilor vinatorilor de comunisti din guvern. Dupa destramarea casatoriei lor, orgolioasa Eve, furioasa, se razbuna printr-o dezvaluire publica a vietii sotului sau in chip de "spion" al Uniunii Sovietice.

Romanul descrie o perioada decisiva din viata lui Henry James, cind cariera scriitorului parea sa se indrepte spre un esec, totul culminind cu fiascoul reprezentat de prima sa piesa, Guy Domville. In centrul romanului se afla prietenia eroului cu scriitorul George Du Maurier (bunicul lui Daphne, autoarea romanului Rebecca), cel care-i ofera, din camaraderie, subiectul unei proze. Cind James ezita sa utilizeze acest subiect, Du Maurier scrie el insusi cartea, ce devine imediat un bestseller. Du Maurier nu reuseste sa se apere insa de pericolele pe care succesul le implica, pe cind James primeste imboldul creator ce-l va face sa ofere lumii romane ca Ambasadorii, Washington Square, Portretul unei doamne etc.

...o incercare de a recupera adevarata istorie a perioadei sovietice, acea istorie dezbarata de politica si ideologia oficiala, ce dainuie doar in memoria fap­telor concrete si in amintirea celor care au trait-o. Nevoia de a spune adevarul despre viata din acea epoca – despre orori, persecutii si deportari, despre manipularea maselor –, care este de altfel si lait­motivul romanului („Intr-o zi, va trebui sa putem spune adevarul...”), il determina pe erou sa se intoarca in trecut, al sau si al strabunilor sai, si sa retraiasca experientele dureroase ale celor care au luat parte la crearea istoriei. Prin intermediul a trei voci narative, cea a protagonistului, a tatalui si a bunicului acestuia, romanul reuseste sa acopere in­treaga perioada sovietica – Revolutia, colectivizarea, al Doilea Razboi Mondial, conflictele din Lumea a Treia, finantate de Uniunea Sovietica – si sa o demitizeze, opunind istoriei oficiale deformate o istorie individuala, alcatuita din trairi autentice.

Povestea are doi protagonişti, cu două vieţi oarecum paralele, care se încrucișează într-o bună zi, pe neașteptate. Felícito Yanaqué și Ismael Carrera, doi bărbaţi cărora viitorul nu pare a le pregăti surprize, ajung într-un moment de cumpănă al existenţei. Primul se trezeşte supus unui şantaj căruia se hotărăște să nu-i dea curs, ghidîndu-se după cuvintele pe care tatăl său i le-a spus înainte de a muri: «Niciodată să nu te laşi călcat în picioare!» Cel de-al doilea se pomeneşte prins în vîrtejul unei bizare probleme de familie și se hotărăşte să le dea o lecţie de viaţă fiilor lui care-i vînează averea. Ambii eroi sînt, fiecare în felul său, răzvrătiţi discreţi împotriva sorţii ce le pare pecetluită, sfidînd convenţiile claselor sociale din care fac parte. Deși nu sînt nici rebeli, nici justiţiari în toată puterea cuvîntului, au forţa de a-şi depăşi condiţia, de a respinge ideile de-a gata, normele de viaţă şi idealurile celorlalţi.

...drama lui Yoel, agent al serviciilor secrete israeliene, caruia deformatiile profesionale, reticentele, suspiciunile si frecventele calatorii de serviciu i-au modificat viata personala de sot si de parinte, imprimindu-i o amprenta de superficialitate. Moartea sotiei intr-un accident, in timp ce el se afla in strainatate, ii rastoarna radical existenta. Se retrage din serviciile secrete, rezista cu incapatinare la toate incercarile de a fi readus in slujba si ramine singur intre trei femei: mama, soacra si fiica adolescenta. In aceasta ambianta, Yoel se concentreaza asupra intelegerii, a cunoasterii postume a sotiei sale: incearca sa o reconstituie din amintiri, sa-i descifreze enigmele si sa se cunoasca pe sine in lumina unei vieti conjugale mai mult sau mai putin ratate.

Constituit dintr-o singura fraza, in care naratorul relateaza intimplari din Vestul Salbatic, acesta descrie o atmosfera, o lume si o galerie de personaje absolut impresionante. Evenimentele descrise in carte se petrec in jurul orasului Tomistón (Tombstone) si ele sint in mare parte reale – ca, de exemplu, batalia de la O.K. Corral, la care au participat, printre altii, faimosii Wyatt Earp si Doc Holliday. Asprimea limbajului utilizat de Cela corespunde duritatii lumii descrise in roman, o lume populata de emigranti saraci, ucigasi, violatori, prostituate, oameni de toate rasele si categoriile sociale, ce lupta pentru supravietuire. Peste intreg sirul de povesti sordide si apasatoare planeaza insa, reiterate permanent, speranta mintuirii si o intelegere omeneasca fata de pacatele lumii.

Un copil dulce, o sfîntă în felul ei – astfel o caracterizează pe Şoşa un personaj din roman. Deşi nu pe deplin dezvoltată somatic şi psihic, ea impresionează profund prin candoarea ei plină de farmec, mereu împletită cu sclipiri de sensibilitate, bunătate şi inteligenţă. Şoşa devine soţia unui tînăr scriitor – e o regăsire după emoţionanta lor prietenie din copilărie. Pentru ea căsnicia reprezintă o împlinire mult visată, iar pentru dînsul o replică la legăturile sentimentale de pînă atunci, marcate de îndoieli şi crize. Pentru amîndoi – un refugiu în faţa gravelor ameninţări care pîndeau lumea în deceniul al patrulea al secolului trecut. Va fi, însă, un refugiu de scurtă durată. Firul epic îi oferă lui Isaac Bashevis-Singer prilejul de a reflecta – ca de altfel, în întreaga sa operă – asupra destinului uman în eternul său balans între viaţă ţi moarte, între divin şi demonic.

Naratorul, plecat in regiunea Arhanghelsk, pe malul Marii Albe, pentru un reportaj despre obiceiurile locale, spera sa afle acolo un concentrat caricatural al epocii sovietice. Se trezeste insa proiectat intr-un tinut atemporal, plin de amintiri si de rituri de neinteles. Nu in ultimul rind, tinarul descopera ruinele marelui vis colectivist, dar si germenii prabusirii imperiului. Personajul cel mai pregnant in acest tinut de dincolo de timp este Vera, o Penelopa prizoniera a juramintului fata de iubitul plecat la razboi in 1945 si niciodata revenit la logodnica sa. Intre Vera, care pentru vesnica sa asteptare abandonase o stralucita cariera universitara, si narator se leaga o relatie pura si luminoasa, bazata pe acelasi imbold: asteptarea celuilalt.

Prin fata cititorului se perinda cavaleristi (comandanti, comisari, simpli soldati), tarani, clerici, hoti, negustori, cu totii plini de viata, departe de orice schematism si ostentatie. Prin intermediul unor scrisori trimise de pe front, al unor frinturi din zilele de groaza, de acalmie ori de pregatire de lupta, dar si prin decuparea unor scene de viata din mediul evreiesc ori din propriul trecut, autorul se descopera ca pictor ce poate cuprinde in citeva trasaturi de penel, subtil, comic si tragic, destine si intelepciune, omenescul din om.

Impregnate de atmosfera sufocanta a mediului burghez provincial de la inceputul secolului XX si de ambianta specifica regiunilor bordeleze, cele doua romane reunite in acest volum realizeaza cronica unor familii dezbinate de ura, ipocrizie si cupiditate. Sprijinindu-se pe temelii extrem de fragile – precum interesul material, dorinta de a urca pe scara sociala sau incercarea de a se sustrage influentei unei mame dominatoare –, familiile se dezintegreaza treptat din cauza incompatibilitatii si tensiunilor dintre soti, lasind in urma suflete pline de amaraciune, frustrari si ranchiuna. Mauriac descrie cu o intensitate dureroasa si cu o fina intuitie psihologica drama existentiala a personajelor sale, schitind tabloul exemplar al unei lumi obtuze si sufocante, in care familia este izolata si destinata inca de la inceput destramarii.

Romanele In ajun si Fum, desi le desparte in timp un interval de sapte ani, au drept fundal prezentul imediat, anii premer­gatori si urmatori infaptuirii acelui moment crucial care a culminat cu abolirea iobagiei (1861). Schimbarea vechilor rinduieli si „triumful democratismului asupra aristocratiei”, dupa insasi expresia autorului, orienta­rea Rusiei pe calea progresului potrivit mode­lului occidental constituiau probleme existentiale in jurul carora se desfasurau disputele acerbe dintre intelec­tualii reformatori si raznocinti; ele sint lesne recognoscibile in canavaua acestor romane, ca si a celor care au urmat.

Aflate in pragul tineretii sau al maturitatii, eroinele povestirilor lui Ahdaf Soueif sint legate intre ele prin dificultatile pe care le intimpina in incercarea de a concilia doua lumi, doua mentalitati, doua moduri de a simti si de a iubi total diferite. Prinse in virtejul confruntarilor dintre cunoscut si necunoscut, modernitate si traditie, dintre visele adolescentine de libertate si sentimentele de datorie filiala, personajele sale isi construiesc din amintirile locurilor, chipurilor si momentelor dragi un paradis unic, imaginar, in care se simt cu adevarat acasa.

Gunter Grass realizeaza cu iscusinta unui virtuoz al penelului tabloul monumental al secolului XX, zugravindu‑l in intreaga sa grandoare si oroare. Atribuite unor naratori anonimi apartinind unui spectru larg al societatii germane, fiecare dintre cele o suta de povestiri cuprinse in volumul Secolul meu reprezinta un detaliu surprinzator si fascinant. Fie ca vorbesc despre aparitia radioului si a televiziunii, cele doua razboaie mondiale si perioadele de criza economica ce le‑au urmat, Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936, marci germane reprezentative precum Volkswagen, Adidas sau Puma, intilnirea epocala dintre Martin Heidegger si Paul Celan, scindarea Germaniei si caderea Zidului Berlinului, despre poluare, grupari teroriste sau criza paternitatii in epoca clonarii, povestirile sale surprind cu un realism impresionant evolutia societatii germane de‑a lungul perioadei cuprinse intre anii 1900 si 2000. Diversitatea de voci narative distincte ce se contopesc intr‑un intreg armonios, creind impresia unei simfonii corale, reliefeaza legatura indisolubila dintre istorie si identitatea personala.