Povestea romanului Cel care ma asteapta este una emblematica pentru destinul femeilor din Iran. Evenimentele debuteaza in anul 1979, cu putin timp inainte de revolutia iraniana, si se concentreaza asupra vietii unei femei obligate sa se descurce singura, cu trei copii, intr-un oras dezbinat de conflicte politice si religioase, aflat intr-o permanenta stare de instabilitate si nesiguranta. La virsta adolescentei, protagonista romanului, Masumeh, se indragosteste de un tinar, in drumul ei spre scoala. Desi relatia lor este inocenta – cei doi abia daca indraznesc sa schimbe citeva priviri –, iubirea ii este descoperita, iar ea ajunge sa fie maritata cu forta. Din fericire, se nimereste sa aiba un sot care ii permite sa-si continue studiile si care, spre deosebire de barbatii din propria ei familie, nu incearca sa-i controleze viata pas cu pas. Treptat, Masumeh descopera ca sotul ei are cu totul alte preocupari decit familia si ca idealurile si obiectivele sale politice ii pun viata in pericol, fortind-o sa traiasca intr-o continua stare de ingrijorare si neliniste.

1939. Invadatorii japonezi mărşăluiesc spre nord-estul Chinei. Ţăranii se înarmează. Dai Fenglian, o femeie de o frumuseţe şi o inteligenţă excepţionale, cucereşte inima lui Yu Zhan'ao, banditul care conduce rezistenţa. Aşa începe o cronică tulburătoare despre lupte fratricide şi război, foamete şi îngheţ, furturi şi violuri, rituri magice şi practici vrăjitoreşti, barbarie şi moarte, fapte mărunte şi gesturi eroice. Firul epic străbate ca un râu subteran inima Chinei şi îi oglindeşte chipul adevărat: o ţară anarhică şi sălbatică, guvernată de legi arhaice, rigide şi inumane.

Ginduri ascunse este un roman construit cu mare arta, care lanseaza intrebari provocatoare cu privire la sex, dragoste, moarte ori relatia dintre minte si trup. Este, in acelasi timp, o comedie neagra despre vanitatea masculina si credulitatea feminina si despre cit e de periculos sa tragi cu ochiul prin documentele din computerele altor persoane.

Vacile lui Stalin urmareste cu o luciditate si o franchete uneori brutale destinele a doua imigrante estoniene, mama si fiica, marcate de stigmatul originii lor „rusinoase”. Intr-o epoca in care pentru concetatenii lor finlandezi a fi estoniana este sinonim cu a fi prostituata sau informatoare KGB, Katariina si Anna sint silite sa-si treaca sub tacere originile pentru a fi acceptate de semenii lor. Dar trecutul inchis in tainitele sufletului le macina pe dinauntru ca o boala nestiuta, creindu-le un sentiment acut de dezradacinare. Daca, in cazul Katariinei, nevoia de exorcizare a trecutului se manifesta printr-o totala negare de sine, pentru Anna, aceasta ia forma unei boli nervoase acute, care pune stapinire pe viata ei. Sofi Oksanen zugraveste cu o veridicitate remarcabila atrocitatile regimului comunist si realitatea dezolanta din Estonia sovietica, pe care personajele sale o privesc deopotriva ca pe o patrie iubita si detestata, ca pe un infern si un refugiu.

Saga familiei intemeiate de Calman Iacobi in cea de-a doua jumatate a secolului XIX, ilustrata in romanul Conacul, se ramifica amplu in Urmasii. Ritmul dezvoltarii societatii poloneze in epoca, nu lipsit de crize, se reflecta si in evolutia mediului evreiesc pe diferite paliere. Copiii familiei au crescut, au devenit parinti, unii chiar bunici. Fervoarea caracteristica targului hasidic este acum insotita de dinamismul marilor metropole. Noile curente de gandire provoaca indoieli dureroase si despartiri de vechea credinta, reveniri spectaculoase si plecari pline de sperante pe alte meleaguri.

Elif Shafak reface cu eleganta parcursul de la scriitoarea nomada independenta la mama sedentara, plina de nesiguranta; ea nu-si dezminte imaginatia debordanta si personifica atit propriile trasaturi de caracter, sub forma unui harem de femei in miniatura, cit si feluritele faze ale depresiei postnatale care-o macina, sub infatisarea unei familii sinistre de djinni. Shafak isi impleteste experientele legate de maternitate cu cele ale unor scriitoare celebre precum Virginia Woolf, Sylvia Plath, Zelda Fitzgerald, Ayn Rand, Alice Walker sau Toni Morrison, cautind cu perseverenta o solutie la conflictul dintre maternitate si creativitate.

Conacul este una dintre amplele fresce epice realizate de Isaac Bashevis-Singer, plasată de astă dată în contextul evoluţiei dinamice a societăţii poloneze după eşuarea răscoalei din 1863 împotriva ocupaţiei ruseşti. Devenim martorii evenimentelor dintr-un mediu familial evreiesc foarte ramificat ca tipologie socială, religioasă, culturală, economică. Punctul de pornire îl constituie ingeniozitatea şi hărnicia unui personaj complex. Calman Iacobi, un patriarh al clanului, implantat în structurile rurale atrase în procesele înnoitoare ale epocii. Destinele descendenţilor săi ilustrează curentele ce prind rădăcini în Polonia - şi nu numai în Polonia - spre sfârşitul veacului XIX: socialismul şi naţionalismul, sionismul şi asimilaţionismul, aspiraţia femeilor la drepturi politice, ateismul, slăbirea coeziunii familiei, amorul liber şi chiar semnele incipiente ale fascismului.

Lucarna este un roman de atmosfera, in care personajele sint lasate sa respire, sa-si exprime nemultumirile, sa evolueze ca intr-o piesa de teatru pe un fundal urmarit detaliu cu detaliu. Fara sa faca lucruri extraordinare, fara sa intreprinda actiuni care sa schimbe soarta lumii, fiecare dintre actorii care populeaza romanul este, la rindul sau, un personaj „principal”: cizmarul Silvestre, cu neasteptata lui alura de Don Quijote, tinara Isaura, cu frustrarile care pot fi puse in mintea fiecaruia dintre noi, trecute zilnic intr-un jurnal salvator, sau timida Justina, a carei lume se invirte in jurul apucaturilor unui sot capricios. Naratorul urmareste cu discretie, precum un zeu blind, sarind de la o casa la alta, de la un personaj la altul, o lume condusa de frustrari mari si aspiratii mici, de nostalgia pentru vremurile ce pareau cindva mai fericite.

La sfirsitul lecturii, aflam mai multe despre Pamuk insusi decit despre cum scrie Pamuk. Aflam ca e genial, ca nu inceteaza sa se priveasca mereu de aproape, ca nu-l intereseaza o teorie coerenta a romanului, ci o stare a scrisului si a cititului.

Kerem Avraham, un cartier de la periferia Ierusalimului, undeva la graniţa cu deşertul, o aglomerare pitorească de oameni dintre cei mai diverşi, comercianţi, gospodine, oameni de ştiinţă, medici, muncitori, o mulţime de copii colindând străzile de dimineaţa până seara, imigranţi veniţi din Europa de Est care vorbesc o ebraică stricată sau nu o vorbesc deloc. Un adevărat Turn Babel în care nu mai există nici o ierarhie clară, totul în atmosfera de incertitudine ce domina Ţara Sfântă la începutul anilor '40.

Mitra este o cronica fictiva a evenimentelor care au dus la facerea lumii, compusa din frinturile de informatii pe care le are la dispozitie un istoric din epoca romana. Avem de‑a face, prin urmare, cu doua epoci apuse, insa din intrebarile pe care si le pun personajele, ni se sugereaza, cu blinda ironie, ca s-ar putea sa nu fim foarte departe nici in ziua de azi. Claritatea si simplitatea expunerilor obliga cititorul sa revada lucrurile intr-o forma redusa la esential, in special in privinta relatiilor dintre barbati si femei, dar fara sa ocoleasca marile teme si temeri ale oamenilor – vina, riscul, violenta, razbunarea, curiozitatea, increderea; capacitatea de-a ne dori lucruri diferite, schimbarea sau, dimpotriva, inclinatia de-a ne lasa angrenati intr-un sistem, intr-un stil de viata, care doar pare sa dureze o vesnicie.

In spatiul aseptic al cabinetului stomatologic din Anestezie locala, prevazut cu un ecran de televizor care „iti distrage atentia intr-un mod admirabil”, realitatea si fabulatia devin dimensiuni ale aceleiasi istorii. Pentru profesorul de germana si istorie Eberhard Starusch, reinventarea la nesfirsit a propriei vieti, analiza atenta a detaliilor si intoarcerea obsesiva in trecut reprezinta o modalitate facila, dar extrem de inselatoare de a „anestezia” durerile si frustrarile unei vieti esuate. Fie ca este vorba de fictionalizarea propriei adolescente, vazuta ca un timp al faptelor marete, ca in cazul lui Starusch si al colegei sale, Irmgard Seifert, fie de povara responsabilitatii pe care simte ca o poarta elevul Philipp Scherbaum, care doreste sa schimbe lumea dind foc propriului ciine sau de incercarile feldmaresalului Krings de a cistiga bataliile pierdute pe frontul real intr-o lada cu nisip, oamenii lui Grass se fac vinovati de incapacitatea de a infrunta adevarul despre lume si despre ei insisi.

Timothy Young, personajul central al cartii, este un baietel britanic obisnuit, ce traieste sub teroarea bombardamentelor germane din cel de-al doilea razboi mondial si apoi (in ciuda faptului ca Anglia cistigase razboiul) in epoca de „austeritate”, de rationalizare a alimentelor si a celorlalte produse, o perioada cenusie din istoria Marii Britanii. Confruntat cu perspectiva unei adolescente monotone, Timothy are insa o sansa care ii va oferi o experienta de neuitat: sora lui mai mare, Kath, ajunge secretara la o unitate americana din Germania ocupata si isi invita fratele sa petreaca vacanta de vara alaturi de ea. Din acest moment, viata lui Timothy devine brusc extrem de captivanta.

Reîntors în Africa de Sud după studiile în America şi Europa, John Coetzee locuieşte cu tatăl lui în cea mai modestă locuinţă a cartierului rezidenţial Tokai. Trăind din expediente, bărbatul acum matur se izolează tot mai mult de semeni, dar această însingurare dă naştere cărţilor, căci detaşarea aparentă ascunde o privire atentă şi lucidă. Personajul-scriitor Coetzee nu mai este însă observat de naratorul dedublat, ca în primele două volume ale trilogiei Scene de viaţă provincială: istoria sa este acum reconstituită de un exeget al operei sale; acesta recompune, din mărturiile celor care l-au cunoscut, dar nu au reuşit niciodată să-l înţeleagă pe John, portretul unei sensibilităţi exacerbate, ce nu-şi mai găseşte alinarea nici în spaţiul edenic al fermei bunicilor, nici alături de femeile în faţa cărora a îndrăznit să-şi dea jos masca taciturnă. Fiecare interviu – câtuşi de puţin măgulitor la adresa subiectului comun, uneori chiar şocant – descoperă o nouă faţetă a personalităţii şi destinului lui Coetzee, ori le completează pe celelalte, fără a-i întregi însă niciodată portretul.

Nemesis relateaza istoria dramatica a lui Bucky Cantor, profesor de sport si supraveghetor de teren de joaca in Newark. In anul 1944, in oras izbucneste o epidemie de poliomielita care ucide sau schilodeste sute de copii. Bucky Cantor se straduieste din rasputeri sa opreasca asaltul ucigas al bolii, dar eforturile lui par inutile. Criza morala a lui Bucky, un erou american tipic, este accentuata de faptul ca a fost declarat inapt pentru armata, in timp ce prietenii sai cei mai buni lupta pe front in al Doilea Razboi Mondial. Stors de puteri dupa eforturile facute pentru a impiedica raspindirea bolii, ispitit de logodnica lui, Marcia, sa fuga din oras intr-o tabara din munti, unde boala si moartea nu ii pot ajunge, si miniat impotriva unui Dumnezeu nemilos, care ucide copiii fara aparare, onestul Bucky Cantor se trezeste pus intr-o dilema morala teribila: orice ar face, risca sa regrete amarnic.

Pasunile Raiului este locul aflat dincolo de bine si dincoace de rau al lui Steinbeck. Las Pasturas del Cielo, cum ii spun, uimiti, cei care-l descopera, are puterea de a renaste sperante, dar si de a sterge fara urma destinele cele mai fericite; este locul unde se nasc copii incredibil de frumosi, insa lipsiti de binecuvintarea spiritului, dar si locul unde apar, ca-ntr-un Macondo cu spirite ascunse, fiinte ciudate, oameni mici cu puteri stranii, un copil urit, cu sufletul senin precum al animalelor din padure si dovedind talente nebanuite. In aceasta parte idilica de lume, calatori veniti din toate colturile pamintului vin sa-si intemeieze familii, sa-si uite trecutul nefericit ori sa-si cladeasca o casa nemaivazuta, pentru ca apoi sa dispara, lasind loc altor povesti pline de speranta. Pe masura ce viata fiecareia dintre aceste familii isi urmeaza cursul, Steinbeck le dezvaluie dezamagirile, pornirile neasteptate care farimiteaza, bucata cu bucata, armonia si visele ce le-au adus fericirea.

A doua carte din seria IBIS recreează furnicarul porturilor Chinei la începutul secolului al XIX-lea şi prăpastia prejudecăţilor care au împărţit lumea în două şi au schimbat cursul istoriei. Estul se înfruntă cu Vestul în micul oraş al străinilor din Canton, interzis femeilor albe, o aşezare pitorească în care înfloresc atelierele de pictură dar şi cruzimea marilor afaceri, în care corăbiile străine descarcă opiu de contrabandă şi bărbaţii îşi construiesc o viaţă dublă.

Un jurnalist pensionat, un bărbat uşuratic, dezamăgit în dragoste şi decis să-şi deschidă o afacere, un realizator de programe radio, un contabil ce intră într-o reţea de traficanţi, un bătrân cinic, cu vederi politice intrasigente şi o ţărancă tânără, fugită din satul natal pentru a scăpa de o căsătorie aranjată de bunicul ei, se întâlnesc în pensiunea grecoaicei Mariana din Alexandria. Patru dintre ei povestesc întâmplări din traiul lor în comun şi fac eforturi să convieţuiască, îşi amintesc de strălucirea oraşului cosmopolit de pe Mediterană la începutul secolului al XX-lea şi încearcă să îşi găsească drumul în Egiptul anilor '60. Şi toţi, într-un fel sau altul, o iubesc pe Zohra, tăranca tânără, harnică, tenace, hotărâtă se se emancipeze fără a renunţa la valorile tradiţionale. Dar mica şi fragila comunitate a pensiunii Miramar se destramă după ce pensiunea devine scena unei tragedii inexplicabile.

Personajul lui Roth este un barbat care, dupa ce a gustat din plin placerile vietii, isi regreta tineretea si vigoarea, refuzind sa se caiasca pentru numeroasele greseli pe care le-a savirsit, desi, dincolo de evocarea unui trecut plin de succese profesionale si erotice, se simte nota nostalgica a parerii de rau dupa lucrurile cu adevarat importante.

Surisul jaguarului este o prezentare plina de empatie a unei lumi aflate intr-o prefacere radicala, dupa alungarea dictatorului Somoza si instaurarea unui guvern revolutionar. Nicaragua anului 1986 e o tara framintata si surprinzatoare: guvernul sandinist poarta un razboi de uzura cu gherilele Contra, in Managua e penurie de alimente, in timp ce sapte poetese recita versuri in ruinele de la Grand Hotel, regiuni intregi sint afectate de atentate, fostii revolutionari au ajuns politicieni si o multime de voluntari straini vin sa participe la reconstructia tarii. Asumindu-si masca jurnalistului, Rushdie izbuteste sa reproduca o stare de spirit si sa reconstituie dintr-un mozaic colorat, de povesti, momente istorice, dialoguri si detalii cu parfum local, o lume a contradictiilor, a sperantelor si dezamagirilor, a aspiratiilor si provizoratului.

16 nuvele obsedante si hilare, bizare si emotionante, un adevarat asalt asupra normalului: un barbat vede cum elefantul sau preferat se volatilizeaza pur si simplu, un cuplu de tineri casatoriti sufera atacuri de bulimie care ii determina sa jefuiasca un McDonald’s in mijlocul noptii, iar o tinara descopera ca un mic monstru verde care si-a gasit adapost in curtea din spatele casei a facut o pasiune devastatoare pentru ea.

O femeie salvată de pe rugul funerar al soţului defunct, o iubire interzisă de oprelişti de castă, un american îndrăgostit de fiica unui botanist francez din Calcutta şi luat drept avatar al zeului Krişna, un babu bengalez cu o misiune divină, un rajah falit, un comandant englez, porturi, veşminte şi bucate exotice, mult opiu, o corabie în furtună. Personajele sunt atrase ca un magnet pe puntea blestemată a maiestuoasei Ibis, corabia care fuge spre o altă lume, poate mai bună, unde vor pune bazele unei noi dinastii… Un amalgam de limbi care luptă să completeze limba engleză…

Cartierul Tortilla este un roman cu personaje contemporane, ce creste din structura si temele legendei lui Arthur. „Cavalerii” pe care si-i alege John Steinbeck sint locuitori ai oraselului californian Monterey, adunati in jurul lui Danny, a carui casa, precum castelul lui Arthur, devine un loc in care personajele se aduna sa-si puna la cale „aventurile”. In fapt, „cavalerii” nu sint altceva decit paisanos, barbati ai caror stramosi au fondat cu sute de ani in urma California. Doar ca, spre deosebire de inaintasii lor si uneori sprijiniti de aburii bahici ai vreunei licori, bravii barbati ai contemporaneitatii rezista cu indirjire grijilor si batailor de cap ale muncii pentru intretinerea familiei, alegind in schimb un destin nobil si fantezist, demn de cel mai lipsit de griji Huckleberry Finn.

Refuzat multa vreme de editori din cauza continutului subversiv, care le-ar fi putut atrage o condamnare la inchisoare, volumul As fi vrut sa fiu egiptean este o diatriba la adresa societatii egiptene moderne, macinate de coruptie, ipocrizie, violenta si depravare, ce inabusa in fasa inteligenta si talentul. Al-Aswani demonteaza sistematic afirmatia bombastica a politicianului Mustafa Kamil, care pretinde ca: „Daca n-as fi fost egiptean, as fi vrut sa fiu egiptean”, si dezbraca in intregime locuitorii de astazi ai Egiptului de aura in care ii invaluie trecutul glorios. Egipteanul modern, asa cum il vedem ilustrat in personajele sale, nu mai pastreaza nici macar o vaga legatura cu marii faraoni sau cu ingeniosii constructori de piramide, ci este o fiinta fatarnica, lenesa, lacoma si brutala, ce pare sa descinda mai degraba din cei mai umili sclavi.

Cassie Wright, celebra „preoteasa” a pornografiei, are de gind sa-si incheie cariera legendara printr-o performanta uluitoare: un nou record mondial al contactelor sexuale in serie. Totul se va petrece in fata camerei de filmat, cu sase sute de barbati, unul dupa altul. Povestea romanului Snuff este urmarita din perspectiva a trei barbati, participanti la inedita incercare: nr. 72 (unul dintre numerosii tineri care sustin ca-i sint fii celebrei actrite), nr. 137 (care vrea sa-i ceara mina si sa-i propuna sa apara impreuna intr-un reality show) si nr. 600 (starul porno imbatrinit care a adus-o pe Cassie in bransa). Toti trei isi asteapta rindul intr-o anticamera aglomerata, facind schimb de impresii cu ceilalti participanti la „experiment“.

Cind universitatea a decis sa uneasca departamentele de engleza si lingvistica, profesorul Desmond Bates din Mort de surd s-a pensionat anticipat. Dar acum totul i se pare fara rost: ii lipseste rutina academica si si-a pierdut apetitul pentru cercetare. Iar asta nu inseamna nimic pe linga faptul ca il ameninta pierderea auzului, o sursa constanta de certuri domestice si stinjeneli sociale. In traditia populara, observa el, surzenia este considerata un fenomen comic, in timp ce, de pilda, orbirea este tragica, insa pentru o persoana surda nu?i chiar asa o gluma. In aceste imprejurari, totusi, Desmond ajunge sa aiba o relatie cu o femeie mai tinara, al carei comportament si viziune asupra lumii ameninta sa destabilizeze complet viata lui obisnuita. Amuzant si emotionant, romanul ne spune povestea eforturilor unui om de a se deprinde cu propriile metehne, cu ideea propriei morti, cu imbatrinirea si efemeritatea, in general, punind in scena insasi comedia si tragedia vietii umane.

O lume speciala, care nu a fost inca pervertita de civilizatie, un univers plasat la intersectia dintre legenda, parabola si realitate. O comunitate cu granite fragile, protejata iluzoriu de visele si sperantele conducatorilor sai.

Dupa ce cinci oameni isi gasesc sfirsitul intr-un incendiu neelucidat, petrecut in luxoasa statiune Estrella de Mar, directorul clubului Nautico, Frank Prentice, pledeaza vinovat la acuzatiile de crima, insa nici macar politia nu e prea convinsa ca el este responsabil de acel incident. Cind fratele sau, Charles, isi face aparitia pentru a investiga ce s-a petrecut cu adevarat, descopera, pe masura ce inainteaza cu cercetarile, ca fatada ultracivilizata si exclusivista a statiunii mascheaza o lume a delictelor si deviatiilor de tot felul, a drogurilor, senzatiilor tari si distractiilor periculoase.