Într-o dimineață, grădinarul newyorkez Geronimo descoperă uluit că nu mai poate atinge pămîntul, că a început să leviteze. Jimmy Kapoor, un tînăr contabil ce-și dorește să devină autor de romane grafice, e vizitat în miez de noapte de figura fantastică a unui supererou imaginat chiar de el. Tînăra mondenă Teresa Saca dobîndește puterea de a lansa fulgere ucigătoare și o folosește din plin. Toate astea se întîmplă după o furtună devastatoare, care mătură Coasta de Est a Americii și deschide porțile ce leagă lumea oamenilor de cea a basmelor, de Tărîmul Fermecat. Astfel se prefigurează un nemaivăzut Război al Lumilor, o luptă între jinnii întunecați din lumea de sus și ființele umane, aparent neputincioase, de pe pămînt.

La două decenii după evenimentele din …Să ucizi o pasăre cîntătoare, Jean Louise Finch – mai cunoscută după porecla ei, Scout – se întoarce în Maycomb, Alabama, să-și viziteze tatăl, pe Atticus, acum atins de bătrînețe și de boală. Pe fondul luptei pentru drepturile și libertățile civile care zguduie Sudul Statelor Unite, Jean Louise descoperă adevăruri tulburătoare despre familia sa, despre orașul în care a copilărit și despre oamenii care îi sînt dragi. Amintirile revin în valuri, iar valorile și opiniile ei sînt serios zdruncinate. Du-te și pune un străjer readuce în scenă multe dintre personajele romanului …Să ucizi o pasăre cîntătoare, surprinzînd în chip magistral zbuciumul unei tinere și al unei lumi care trebuie să depășească iluziile trecutului.

Viețile personajelor Munro intră brusc într-un con de lumină grație unor evenimente singulare sau unor amintiri neașteptate care trezesc, răscolitor, trecutul. Iar trecutul, așa cum descoperă eroinele ei, este făcut nu doar din ceea ce rămîne în amintire, ci și din ceea ce a fost uitat. Trecutul dăinuie undeva, în imediata vecinătate a aducerii aminte - pînă în clipa în care piesele de puzzle se regrupează subit, stîrnind de cele mai multe ori suferință. Femeile privesc înapoi la cele care-au fost în tinerețe, la căsătoriile făcute de timpuriu, pe cînd erau naive și încrezătoare, la soții dificili, cu tabieturile lor pretențioase. Toate trăiesc un fel de disperare subliminală, regretul a ceea ce ar fi putut să fie, al alegerilor pe care nu le-au facut, al amintirilor suprimate într-un gest precaut de echilibru emoțional. Dar în viețile acestea există în același timp speranță, există o a doua șansă, există oameni care se reinventează, care se iau la trîntă cu viața, care au mers înainte și au curajul de a regăsi amintiri ascunse, de a trece dincolo de ceea ce a reținut memoria.

Zăcînd la pat în micul ei apartament din Ierusalim, Hemda Horowitz își analizează cu amă­răciune întreaga viață: tinerețea petrecută în kibbutz, căsătoria lipsită de iubire și înstrăinarea de cei doi copii ai ei, Avner și Dina. Numeroasele sale eșecuri – ca fiică, soție și mamă – se răsfrîng dezastruos asupra destinelor fiului și fiicei sale. Avner a ajuns un avocat mediocru, frustrat, prizonier într‑o căsnicie plină de ranchiună, iar Dina și‑a sacrificat cariera universitară pentru a‑i dărui fiicei sale iubirea pe care n‑a primit‑o de la propria mamă. Fiecare personaj încearcă să îndrepte însă greșelile trecutului și să găsească o ieșire din capcană prezentului dezolant.

Elias Almeida este un revoluționar angolez care, confruntat cu aspectele cele mai sumbre ale istoriei ultimei jumătăți a secolului XX, își păstrează încrederea în puterea mîntuitoare a dragostei.

Scout Finch este martoră la întîmplările dramatice declanșate într-un orășel sudist atunci cînd un bărbat de culoare este acuzat că a violat o femeie albă. Tatăl naratoarei, Atticus, desemnat ca avocat al apărării, trebuie să țină piept unor prejudecăți pînă atunci latente și, din acest moment, Scout și fratele ei, Jem, sînt atrași într-o succesiune rapidă de evenimente care le depășesc înțelegerea. Pe timpul procesului, orășelul decade treptat în grotesc și violență, însă există oameni care nu se lasă contaminați de setea generală de răzbunare, iar Atticus Finch rămîne reperul moral care îi oferă lui Scout un punct de vedere empatic și echilibrat.

Menenhetet, copilul de țăran care devine general în armata lui Ramses al II-lea, care ajunge supraveghetorul haremului și însoțitor al Reginei Nefertiri, se visează pe tronul Faraonului. Un bătrîn evreu i-a dezvăluit cum orice bărbat poate să renască dacă, înainte să-și dea sufletul, lasă grea o femeie; pruncul născut astfel își va întrupa tatăl mort, cu toate visurile și cunoștințele acestuia. Menenhetet trebuie doar să-și aleagă femeia și momentul potrivite pentru realizarea visului. Ceea ce și încearcă să facă, în ultima noapte a Marelui Festival al Faraonului Ramses al II-lea, alegîndu-și-o ca iubită și poate viitoare mamă pe Regina, de care este îndrăgostit. Despre toate acestea povestește chiar Menenhetet, la curtea lui Ramses al IX-lea, într-o altă noapte de pomină, Noaptea Porcului, cînd totul este permis deopotrivă muritorilor de rînd, faraonilor și zeilor. De la acel moment au trecut 150 de ani, între timp s-au perindat faraoni la tron, regine în paturile lor, s-au distrus și s-au construit orașe, piramide și morminte au fost înălțate și devastate, alte bătălii au fost purtate, Nilul s-a revărsat și s-a retras în matca lui. De toate dă seamă Menenhetet, martor și protagonist.

...douăzeci și trei de povestiri scrise de-a lungul mai multor ani și publicate în diverse reviste literare sau cu totul inedite. Sumbre sau amuzante, provocatoare, excentrice și tulburătoare, povestirile lui Chuck Palahniuk sînt, fiecare în parte, un exercițiu stilistic de o originalitate și o inventivitate cuceritoare. Că e vorba de un adolescent eminent, lobotomizat după o sesiune de electroșocuri cu defibrilatorul din cabinetul medical al școlii, ca în Zombi, sau de un fiu încrezător în terapia prin rîs care încearcă să-și salveze tatăl bolnav de cancer în fază terminală cu o colecție de glume nesărate, ca în Cioc-cioc, sau de primele apariții ale faimosului Tyler Durden din Fight Club, cum se-ntîmplă în Expeditia, povestirile sale înfioară, uluiesc sau încîntă, însă nu te lasă nici o clipă indiferent.

Luis Alejandro Velasco este marinar pe distrugătorul Caldas. După o lungă ședere în Statele Unite pentru reparații, nava ridică ancora spre Columbia. Fiind supraîncărcată, în mare parte cu marfă de contrabandă, cînd intră în Marea Caraibilior, vînturile puternice îi mătură puntea, o dezechilibrează și, ca urmare, opt membri ai echipajului sînt aruncați peste bord. După patru zile de căutări, cei opt marinari sînt declarați morți. Cu toate acestea, Velasco a reușit să se urce într-o barcă în care a plutit la voia curenților,fără mîncare, fără apă de băut, în fiecare zi temîndu-se să nu fie atacat de rechinii care dădeau tîrcoale. La zece zile de la naufragiu, vede în sfîrșit uscatul și se salvează

Aflată la bordul unui vas al cărui echipaj se revoltă, Susan Barton este lăsată în derivă pe mare, într-o barcă unde se mai află trupul neînsuflețit al căpitanului, ucis cu sălbăticie în timpul confruntării. După mai multe zile, ea ajunge pe legendara insulă a lui Cruso, din romanul lui Daniel Defoe. Relația care se leagă între cele trei personaje — Susan, Cruso și Vineri — e una plină de compasiune și solidaritate, dar are, totodată, zone de umbră care deconspiră adevărata natură a raporturilor dintre ei: cruzimea și indiferența, teama și violența. În cele din urmă, cei trei sunt salvați de echipajul unei corăbii care se apropie de insulă, dar Cruso moare în timpul călătoriei de întoarcere în Anglia. Susan Barton hotărăște să-l găsească pe Daniel Foe, pentru a-i propune să scrie despre teribila aventură pe care o trăise pe insulă. Înainte de a-l întîlni va trebui să înfrunte cinismul și răutatea unei societăți care vede în Vineri numai un sclav bun de vîndut pe bani frumoși, iar în ea o femeie lipsită de moralitate.

În urmă cu zece ani, Iris a fost victima unui atentat terorist. Viața lui Iris fusese și pînă atunci o înlănțuire de dureri și tristeți surde, pe jumătate uitate: un tată mort în războiul de Yom Kippur, o mare iubire pierdută în adolescență, o viață de familie intrată în rutină. Trupul sfîrtecat aduce o durere nouă și răspîndită în fiecare fibră, care nu se lasă ștearsă nici după un deceniu, iar din ea se nasc, pe neașteptate, alte și alte spaime și dureri. Cea mai teribilă se dovedește groaza de a lua o decizie: să-și urmeze iubitul din tinerețe, revenit ca prin minune lîngă ea, sau să rămînă lîngă copii, ei înșiși prinși într-o plasă de suferințe și nefericiri?

În decorul neprietenos al unui Ierusalim iernatic de la începutul anului 1960, tînărul Shmuel Asch înțelege că viața lui are nevoie de o schimbare. Dezamăgit în urma unei povești de dragoste încheiate brusc și sclav al unei vieți studențești lipsite de satisfacții, el hotărăște să se izoleze în casa veche a unui bătrîn intelectual infirm, a cărui noră îl angajează pentru a-i ține acestuia companie cîteva ore în fiecare zi. Ceea ce nu știe Shmuel este că traiul între zidurile groase ale casei de la marginea orașului vechi, alături de doi oameni aparținînd parcă altor vremuri, nu face decît să-l reconecteze la viață, pregătindu-l pentru ceea ce-l așteaptă cu adevărat. El descoperă treptat toate fațetele iubirii și ale sacrificiului, pe masură ce desface taina celor în casa cărora locuiește.

...de la Dal Martin cel lipsit de genă nobilă, bărbat ajuns cineva în viață prin propriile forțe și individ convins că onoarea se poate tranzacționa, pînă la pictorul Elmer Hodge, cel care nădăjduiește la celebritate artistică pentru a putea cuceri mîna unei femei de familie bogată - trecînd prin savuroase personaje precum cei doi piloți de avioane de război, tînărul Sartoris și cumpătatul scoțian MacWyrglinchbeath, ...un caleidoscop de tipuri omenești și de feluri de a fi pe care numai scriitorii de prim rang ni-l pot aduce dinainte.

...povestirile favorite ale lui Kurt Vonnegut din anii de după război, publicate în periodice, care îi dezvăluie inconfundabila voce întunecată, subversivă, alerte, dinamice, deseori cu un final lovitură de teatru. În mare parte scene de viaţă domestică, care oglindesc existența cotidiană a unor personaje sufocate de monotonie, de nemulţumiri şi neîmpliniri de tot felul, acestea dezvăluie o lume zugrăvită în tuşele groase, întunecate ale bine cunoscutei ironii vonnegutiene

...o poveste care se desfășoară în neuitata vreme a sultanului Soliman Magnificul. Un băiat pirpiriu, numai ochi și păr zburlit, coboară de pe o corabie la Istanbul, să ducă un dar fără seamăn la seraiul sultanului: un elefant cu totul și cu totul alb. Cei doi sînt repede prinși într-o înlănțuire de istorii tainice, în care se amestecă iubiri fără speranță, viziri plini de cruzime, cadîne și sultane viclene, vrăjitoare și uneltiri de curte. Nedespărțit de prietenul lui, elefantul, băiatul ajunge în scurtă vreme ucenicul lui Mimar Sinan, unul dintre cei mai faimoși arhitecți din Imperiul Otoman, alături de care ridică, ani în șir, moschee după moschee.

...un roman plasat într-un spațiu transilvănean cvasificțional, o saga de familie ce reprezintă și un tablou istoric contemporan. O adolescentă pe nume Emma, rămasă orfană în urma unui accident, este crescută de bunica ei, o bătrînă cu un trecut învăluit în taine. Bunica o învață să descopere magia cotidiană, precum și propriile-i puteri latente. Emma își trăiește și povestește ultimele momente ale copilăriei și primele iubiri adolescentine într-un burg transilvănean din 1990, o lume ce își caută echilibrul după căderea regimului comunist și moartea „comandantului suprem”.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe fundalul decăderii inevitabile a Imperiului Otoman, Ali Pașa din Ianina își clădește un principat independent. Pentru a preîntîmpina extinderea rebeliunii, sultanul îl pedepsește cu cruzime, expunîndu-i capul în piața centrală din Istanbul, în firida destinată trădătorilor. Ismail Kadare reconstituie cariera acestui personaj misterios, născut albanez, dar integrat perfect în mecanismul înșelător al administrației otomane. Ali Pașa — admirator al lui Napoleon Bonaparte, cu care a întreținut relații diplomatice, și al poetului George Byron, pe care l-a găzduit în drumul acestuia spre Grecia — a dus o viață plină de fast, dar s-a comportat ca un satrap oriental, strivind fără milă orice tentativă de a i se contesta autoritatea. Fără să-și propună să scrie un roman istoric, Kadare recompune ... atmosfera capitalei otomane, dominată de puterea absolută a suveranului, precum și angrenajul cumplit căruia îi cad victime nu numai cei învinși, ci și învingătorii.

Jean Daragane, un scriitor trecut de șaizeci de ani, trăiește într-un prezent fără bucurii; numai lectura din Buffon și contemplarea copacilor și a florilor îi mai dau speranță în viață. Însă pierde întîmplător o agendă veche, de care nu-i păsa mai deloc. Un individ straniu o găsește, îl sună să i-o înapoieze și așa începe povestea în care Daragane, odată cu nume de locuri și numere de telefon ieșite din uz, își amintește frînturi de o blîndețe dureroasă pe care atît de mult se străduise să le uite. Pasajele albe din copilărie și tinerețe se umplu încetul cu încetul, detaliile se înlănțuie treptat în jurul unor personaje și dau la iveală destine și oameni importanți din viața lui.

...marele roman (postum) al mării, din care s-a desprins, cîștigîndu-și independența și nemurirea, dar lăsînd teribile ecouri în corpul romanului, povestirea Bătrinul și marea. Thomas Hudson însuși este un personaj de sub contururile căruia transpare Hemingway, un nou alter ego – ca mulți alții din proza lui, însă diferit de ceilalți. Pentru că pictorul destoinic care ajunge vînător de naziști prin insulele coraliere de la marginea paradisului său pierdut are cea mai grea misiune dintre toate alter egourile lui Hemingway: să afle despre iubire și înțelegere după ce din viața lui a dispărut tot ce iubea – fără ca el să fi înțeles cum.

...două lumi situate la extremitățile Europei secolului XX: Franța și Rusia, meditație tulburătoare asupra libertății individului, violenței totalitarismului și depersonalizării.

...destinul lui Minutus Lausus Manilianus, fiul lui Marcus Mezentius din romanul Secretul împărăției. Ajuns la vîrsta maturității, Minutus își scrie memoriile pentru folosul fiului său, reconstituind astfel universul Romei antice din perioada împăraților Claudius și Nero. Minutus își începe călătoria la vîrsta de cincisprezece ani și străbate Imperiul Roman din orașul natal, Antiohia, pînă în Roma, Britania, Corint și Ierusalim, trecînd prin numeroase aventuri. Minutus aleargă după faimă, avere și statut social, însă ajunge să plătească pentru lacomia lui. Pe lîngă personajele faimoase din istoria Romei, povestea aduce în prim-plan și începuturile creștinismului, urmărind soarta apostolilor Petru și Pavel, dar și persecuțiile împotriva adepților noii „superstiții”.

Într-o seară friguroasă, Thérèse, o fată de nouăsprezece ani singuratică şi timidă, zăreşte, într-o staţie a metroului parizian unde se perindă zilnic mii de chipuri anonime, o figură care îi pare familiară: o femeie între două vîrste, îmbrăcată într-un mantou galben. Pentru Thérèse, această întîmplare aparent banală este un punct de cotitură, căci necunoscuta seamănă cu mama dispărută cu ani în urmă în Maroc. Tînăra se ştia orfană, iar acum hazardul îi dă speranţe. Pornind pe urmele femeii în mantou galben, rememorîndu-şi şi reinterpretîndu-şi perpetuu trecutul, Thérèse rătăceşte pe străzile Parisului, refăcînd traseele copilăriei, şi reîntâlneşte, în amintire, personaje ale căror vorbe, lipsite de greutate pentru fetiţa de altădată, capătă, în mintea de acum, sensuri nebănuite şi chiar alarmante. Odată intrată în labirintul amintirilor, în loc să găsească certitudini, Thérèse riscă să se piardă pe sine.

Nimic nu este ce pare a fi în romanul lui Mo Yan. Pe de-o parte, intriga poliţistă clasică se risipeşte într-un parcurs al incertitudinilor, iar reprezentantul legii şi ordinii devine o epavă coruptă. Trimis să investigheze notabilităţi din Ţara Vinului acuzate de canibalism, detectivul Ding Gou'er se predă în faţa ispitelor, fie că este vorba despre timid provocatoarea şoferiţă de camion (de fapt, soţia principalului suspect, diabolicul, dar şarmantul Jin, care o foloseşte pe post de momeală), fie de apetisantele şi nenumăratele platouri cu mîncăruri rafinate stropite cu inimaginabile cantităţi de alcool. Pe de altă parte, schimbul de scrisori dintre Li Yidou şi idolul lui, Mo Yan, deşi pare dedicat exclusiv problemelor de teorie literară şi de practică a scrisului, dezvăluie nonşalant realităţi atroce pe care ancheta lui Ding Gou'er le ratează. Cele două planuri narative capătă o concreteţe ameţitoare când Mo Yan însuşi este invitat în Ţara Vinului, oaspete de onoare al unui festin ce se anunţă pantagruelic. Structura narativă complexă îşi sporeşte forţa prin acumularea halucinantă de întîmplări şi detalii care, deşi prezentate în planuri aparent paralele, converg în tabloul swiftian al unei lumi corupte, atât de înrobită simţurilor, încît nu mai are nici o urmă de umanitate.

...din mai multe perspective şi pe mai multe voci, povestea lui Louki, o femeie tînără care încearcă să scape de rutina propriei vieţi, fugind de mamă şi mai apoi de soţ, pentru a se retrage în Parisul cafenelelor obscure şi al boemilor plictisiţi. Dar, pe cît este de cuceritor acest Paris al umbrelor, pe atît de uşor poţi să te pierzi în el.

O poveste de dragoste se înfiripă între un soldat şi o tînără turistă, într‑un oraş de pe litoralul albanez. Numai că nimic nu este ceea ce pare în acest minunat decor estival. Pe fundalul ruinelor unui teatru antic, regimul comunist montează o înscenare grotescă pentru a‑şi ţine sub teroare propriul popor, iar protagoniştii devin, cu sau fără voia lor, actori.

Cîndva în viitor, viața urbană s‑a destrămat, comunicațiile s‑au prăbușit, iar rezervele de hrană se micșorează rapid, în timp ce hoarde de oameni migrează spre zonele rurale și bande de tineri cutreieră străzile. Totul este povestit din perspectiva unei femei între două vîrste, care primește pe neașteptate, într‑o dimineață, vizita unui străin însoțit de o adolescentă pe care, fără nici o explicație, i‑o lasă în grijă. Din acel moment, viața naratoarei va oscila între realitatea lumii care se năruie și o realitate personală, tainică.

...opt momente de grație dintr-o existență frămîntată, cînd manifestarea neașteptată a iubirii preschimbă clipa în eternitate. Rememorînd episoade dispa­rate din copilăria, adolescența și tinerețea sa, pla­sate în Uniunea Sovietică din perioada poststalinistă și pînă în anii destrămării sale, naratorul denunță – dincolo de falsitatea propagandei sovietice, gro­tescul aranjamentelor scenice ale marilor defilări și dimensiunea carcerală a regimului – absența din paradisul utopic comunist a unui ingredient esențial: iubirea. Singura doctrină adevărată, iu­birea, dă naștere, în cele mai umile locuri și în cele mai neobișnuite împrejurări, la momente de o luminozitate, o seninătate și o candoare fără seamăn, care transcend urîțenia, grosolănia și bru­talitatea lumii.