Nemesis relateaza istoria dramatica a lui Bucky Cantor, profesor de sport si supraveghetor de teren de joaca in Newark. In anul 1944, in oras izbucneste o epidemie de poliomielita care ucide sau schilodeste sute de copii. Bucky Cantor se straduieste din rasputeri sa opreasca asaltul ucigas al bolii, dar eforturile lui par inutile. Criza morala a lui Bucky, un erou american tipic, este accentuata de faptul ca a fost declarat inapt pentru armata, in timp ce prietenii sai cei mai buni lupta pe front in al Doilea Razboi Mondial. Stors de puteri dupa eforturile facute pentru a impiedica raspindirea bolii, ispitit de logodnica lui, Marcia, sa fuga din oras intr-o tabara din munti, unde boala si moartea nu ii pot ajunge, si miniat impotriva unui Dumnezeu nemilos, care ucide copiii fara aparare, onestul Bucky Cantor se trezeste pus intr-o dilema morala teribila: orice ar face, risca sa regrete amarnic.

Pasunile Raiului este locul aflat dincolo de bine si dincoace de rau al lui Steinbeck. Las Pasturas del Cielo, cum ii spun, uimiti, cei care-l descopera, are puterea de a renaste sperante, dar si de a sterge fara urma destinele cele mai fericite; este locul unde se nasc copii incredibil de frumosi, insa lipsiti de binecuvintarea spiritului, dar si locul unde apar, ca-ntr-un Macondo cu spirite ascunse, fiinte ciudate, oameni mici cu puteri stranii, un copil urit, cu sufletul senin precum al animalelor din padure si dovedind talente nebanuite. In aceasta parte idilica de lume, calatori veniti din toate colturile pamintului vin sa-si intemeieze familii, sa-si uite trecutul nefericit ori sa-si cladeasca o casa nemaivazuta, pentru ca apoi sa dispara, lasind loc altor povesti pline de speranta. Pe masura ce viata fiecareia dintre aceste familii isi urmeaza cursul, Steinbeck le dezvaluie dezamagirile, pornirile neasteptate care farimiteaza, bucata cu bucata, armonia si visele ce le-au adus fericirea.

A doua carte din seria IBIS recreează furnicarul porturilor Chinei la începutul secolului al XIX-lea şi prăpastia prejudecăţilor care au împărţit lumea în două şi au schimbat cursul istoriei. Estul se înfruntă cu Vestul în micul oraş al străinilor din Canton, interzis femeilor albe, o aşezare pitorească în care înfloresc atelierele de pictură dar şi cruzimea marilor afaceri, în care corăbiile străine descarcă opiu de contrabandă şi bărbaţii îşi construiesc o viaţă dublă.

Un jurnalist pensionat, un bărbat uşuratic, dezamăgit în dragoste şi decis să-şi deschidă o afacere, un realizator de programe radio, un contabil ce intră într-o reţea de traficanţi, un bătrân cinic, cu vederi politice intrasigente şi o ţărancă tânără, fugită din satul natal pentru a scăpa de o căsătorie aranjată de bunicul ei, se întâlnesc în pensiunea grecoaicei Mariana din Alexandria. Patru dintre ei povestesc întâmplări din traiul lor în comun şi fac eforturi să convieţuiască, îşi amintesc de strălucirea oraşului cosmopolit de pe Mediterană la începutul secolului al XX-lea şi încearcă să îşi găsească drumul în Egiptul anilor '60. Şi toţi, într-un fel sau altul, o iubesc pe Zohra, tăranca tânără, harnică, tenace, hotărâtă se se emancipeze fără a renunţa la valorile tradiţionale. Dar mica şi fragila comunitate a pensiunii Miramar se destramă după ce pensiunea devine scena unei tragedii inexplicabile.

Personajul lui Roth este un barbat care, dupa ce a gustat din plin placerile vietii, isi regreta tineretea si vigoarea, refuzind sa se caiasca pentru numeroasele greseli pe care le-a savirsit, desi, dincolo de evocarea unui trecut plin de succese profesionale si erotice, se simte nota nostalgica a parerii de rau dupa lucrurile cu adevarat importante.

Surisul jaguarului este o prezentare plina de empatie a unei lumi aflate intr-o prefacere radicala, dupa alungarea dictatorului Somoza si instaurarea unui guvern revolutionar. Nicaragua anului 1986 e o tara framintata si surprinzatoare: guvernul sandinist poarta un razboi de uzura cu gherilele Contra, in Managua e penurie de alimente, in timp ce sapte poetese recita versuri in ruinele de la Grand Hotel, regiuni intregi sint afectate de atentate, fostii revolutionari au ajuns politicieni si o multime de voluntari straini vin sa participe la reconstructia tarii. Asumindu-si masca jurnalistului, Rushdie izbuteste sa reproduca o stare de spirit si sa reconstituie dintr-un mozaic colorat, de povesti, momente istorice, dialoguri si detalii cu parfum local, o lume a contradictiilor, a sperantelor si dezamagirilor, a aspiratiilor si provizoratului.

16 nuvele obsedante si hilare, bizare si emotionante, un adevarat asalt asupra normalului: un barbat vede cum elefantul sau preferat se volatilizeaza pur si simplu, un cuplu de tineri casatoriti sufera atacuri de bulimie care ii determina sa jefuiasca un McDonald’s in mijlocul noptii, iar o tinara descopera ca un mic monstru verde care si-a gasit adapost in curtea din spatele casei a facut o pasiune devastatoare pentru ea.

O femeie salvată de pe rugul funerar al soţului defunct, o iubire interzisă de oprelişti de castă, un american îndrăgostit de fiica unui botanist francez din Calcutta şi luat drept avatar al zeului Krişna, un babu bengalez cu o misiune divină, un rajah falit, un comandant englez, porturi, veşminte şi bucate exotice, mult opiu, o corabie în furtună. Personajele sunt atrase ca un magnet pe puntea blestemată a maiestuoasei Ibis, corabia care fuge spre o altă lume, poate mai bună, unde vor pune bazele unei noi dinastii… Un amalgam de limbi care luptă să completeze limba engleză…

Cartierul Tortilla este un roman cu personaje contemporane, ce creste din structura si temele legendei lui Arthur. „Cavalerii” pe care si-i alege John Steinbeck sint locuitori ai oraselului californian Monterey, adunati in jurul lui Danny, a carui casa, precum castelul lui Arthur, devine un loc in care personajele se aduna sa-si puna la cale „aventurile”. In fapt, „cavalerii” nu sint altceva decit paisanos, barbati ai caror stramosi au fondat cu sute de ani in urma California. Doar ca, spre deosebire de inaintasii lor si uneori sprijiniti de aburii bahici ai vreunei licori, bravii barbati ai contemporaneitatii rezista cu indirjire grijilor si batailor de cap ale muncii pentru intretinerea familiei, alegind in schimb un destin nobil si fantezist, demn de cel mai lipsit de griji Huckleberry Finn.

Refuzat multa vreme de editori din cauza continutului subversiv, care le-ar fi putut atrage o condamnare la inchisoare, volumul As fi vrut sa fiu egiptean este o diatriba la adresa societatii egiptene moderne, macinate de coruptie, ipocrizie, violenta si depravare, ce inabusa in fasa inteligenta si talentul. Al-Aswani demonteaza sistematic afirmatia bombastica a politicianului Mustafa Kamil, care pretinde ca: „Daca n-as fi fost egiptean, as fi vrut sa fiu egiptean”, si dezbraca in intregime locuitorii de astazi ai Egiptului de aura in care ii invaluie trecutul glorios. Egipteanul modern, asa cum il vedem ilustrat in personajele sale, nu mai pastreaza nici macar o vaga legatura cu marii faraoni sau cu ingeniosii constructori de piramide, ci este o fiinta fatarnica, lenesa, lacoma si brutala, ce pare sa descinda mai degraba din cei mai umili sclavi.

Cassie Wright, celebra „preoteasa” a pornografiei, are de gind sa-si incheie cariera legendara printr-o performanta uluitoare: un nou record mondial al contactelor sexuale in serie. Totul se va petrece in fata camerei de filmat, cu sase sute de barbati, unul dupa altul. Povestea romanului Snuff este urmarita din perspectiva a trei barbati, participanti la inedita incercare: nr. 72 (unul dintre numerosii tineri care sustin ca-i sint fii celebrei actrite), nr. 137 (care vrea sa-i ceara mina si sa-i propuna sa apara impreuna intr-un reality show) si nr. 600 (starul porno imbatrinit care a adus-o pe Cassie in bransa). Toti trei isi asteapta rindul intr-o anticamera aglomerata, facind schimb de impresii cu ceilalti participanti la „experiment“.

Cind universitatea a decis sa uneasca departamentele de engleza si lingvistica, profesorul Desmond Bates din Mort de surd s-a pensionat anticipat. Dar acum totul i se pare fara rost: ii lipseste rutina academica si si-a pierdut apetitul pentru cercetare. Iar asta nu inseamna nimic pe linga faptul ca il ameninta pierderea auzului, o sursa constanta de certuri domestice si stinjeneli sociale. In traditia populara, observa el, surzenia este considerata un fenomen comic, in timp ce, de pilda, orbirea este tragica, insa pentru o persoana surda nu?i chiar asa o gluma. In aceste imprejurari, totusi, Desmond ajunge sa aiba o relatie cu o femeie mai tinara, al carei comportament si viziune asupra lumii ameninta sa destabilizeze complet viata lui obisnuita. Amuzant si emotionant, romanul ne spune povestea eforturilor unui om de a se deprinde cu propriile metehne, cu ideea propriei morti, cu imbatrinirea si efemeritatea, in general, punind in scena insasi comedia si tragedia vietii umane.

O lume speciala, care nu a fost inca pervertita de civilizatie, un univers plasat la intersectia dintre legenda, parabola si realitate. O comunitate cu granite fragile, protejata iluzoriu de visele si sperantele conducatorilor sai.

Dupa ce cinci oameni isi gasesc sfirsitul intr-un incendiu neelucidat, petrecut in luxoasa statiune Estrella de Mar, directorul clubului Nautico, Frank Prentice, pledeaza vinovat la acuzatiile de crima, insa nici macar politia nu e prea convinsa ca el este responsabil de acel incident. Cind fratele sau, Charles, isi face aparitia pentru a investiga ce s-a petrecut cu adevarat, descopera, pe masura ce inainteaza cu cercetarile, ca fatada ultracivilizata si exclusivista a statiunii mascheaza o lume a delictelor si deviatiilor de tot felul, a drogurilor, senzatiilor tari si distractiilor periculoase.

Moarte dupa-amiaza este considerata si azi cea mai buna carte despre corida. Dar ea nu este un banal tratat despre luptele cu tauri. Scrisa cu pasiune de un mare prozator si un mare aficionado al acestui spectacol tragic, ea este si o meditatie profunda asupra vietii.

Plasîndu-şi romanul epistolar într-o societate israeliană aflată în continuă transformare, în anii '70 ai secolului trecut, Oz îl populează cu personaje pitoreşti şi eterogene: tineri hippie, locuitori tradiţionalişti ai kibbutzurilor, fanatici religioşi, extremişti, ale căror portrete sunt creionate cu umor şi inteligenţă. Toate scrisorile din care este alcătuită Cutia neagră spun însă, direct sau indirect, povestea Ilanei Brandshteter, o femeie captivă în spaţiul sufocant dintre o iubire imposibilă, distructivă pentru fostul ei soţ, Alexander Ghideon, un reputat om de ştiinţă israelian stabilit în străinătate, şi o căsnicie stabilă, lipsită de pasiune cu un tînăr şters, Michel Sommo. Intriga şi personajele romanului gravitează în jurul Ilanei şi al lui Alex, ţesînd legătura dintre ei şi ajutînd la descifrarea cutiei negre a poveştii lor de dragoste, aflate acum la un pas de un sfîrşit tragic.

Romanul ofera o scurta istorie a revolutiei sexuale din America, cu toate repercusiunile ce au modelat peisajul sexual din zilele noastre. Personajul central este profesorul universitar David Kepesh (de asemenea protagonistul altor doua carti ale autorului, The Breast si The Professor of Desire), care, la virsta de 62 de ani, dezvolta o adevarata obsesie pentru o studenta cubaneza, Consuela Castillo, cu care are o aventura torida ce il lasa pustiit si nostalgic. Povestea de dragoste e rememorata meditativ opt ani mai tirziu, aducind in discutie teme ca gelozia sexuala, revolutia sexuala, turbulentii ani ’60, capcana vietii de familie, pornografia si puritanismul american.

Cartea este în parte piesă de teatru, în parte roman. Continuare a celebrei opere Sanctuar, Recviem pentru o călugăriţă ne-o înfăţişează pe Temple Drake, măritată cu Gowan Stevens, şi mamă a doi copii. Nancy Mannigoe, guvernanta de culoare a familiei Gowan, o asasinează pe fetiţa stăpânilor ei, în vârstă de doar 6 luni. Singurele care ştiu motivul acestei crime sunt Nancy şi Temple. Deşi Nancy îşi recunoaşte vina, avocatul ei reuşeşte să o convingă în noaptea dinaintea execuţiei să meargă împreună la guvernatorul statului Mississippi să-i ceară clemenţă. "Trecutul încă nu s-a sfîrşit, de fapt încă nu a devenit trecut."

The Boston Globe: Regele eruditiei s-a intors la povestea lui Hamlet pentru a-i reconfigura conceptia: povestea din afara scenei, cind Claudius se indragosteste de regina fratelui sau si cind se petrece, in gradina, prima fapta miseleasca. Plina de aluzii rautacioase, adaugind urzelii ideilor cele mai patimase posibilitati de impreunare adulterina... E o adevarata incintare sa-l urmezi pe Updike, sa-i descoperi sentimentele si simpatiile.

De-a lungul timpului, Sanctuar a fost considerat unul dintre cele mai controversate şi şocante romane scrise de William Faulkner; este, deopotrivă, romanul care a înregistrat cel mai mare succes de public şi de vânzări, devenind în timpul vieţii scriitorului singurul bestseller, având ca principală temă violul. Un roman care analizează natura răului, inspirat din operele lui T.S. Eliot şi Freud. O poveste sumbră, foarte violentă pentru acele vremuri (cartea a fost publicată în 1931), dar şi pentru Faulkner însuşi, a răpirii şi violării unei tinere fete de colegiu, acţiunea petrecându-se în comitatul Yoknapatawpha. Sanctuar este o carte ca nici o alta. Una dintre cele şase sau şapte capodopere ale scriitorului, pe care André Malraux o considera a fi o intruziune a tragediei greceşti în romanul poliţist.

Nehotaritii sorti ai bataliei are ca tema nemultumirea sociala a muncitorilor nomazi americani. Umiliti de latifundiarii livezilor de mere din California, flaminzi si furiosi, culegatorii de fructe pornesc o revolta violenta si plina de fanatism, sub auspiciile subversive ale cauzei „rosii”. De un realism politic si social admirabil, romanul „proletar” al lui Steinbeck este nu numai o parabola a luptei pentru identitate, ci si o poveste extrem de bine construita despre diferentele esentiale intre oameni si felul imprevizibil in care se manifesta multimile impotriva unui sistem economic represiv. Anticipind temele mari si controversele sociale din Fructele miniei si Soareci si oameni, cel de‑al cincilea roman al lui John Steinbeck urmareste traseul furtunos al maturizarii lui Jim Nolan, un tinar insingurat si deznadajduit din San Jose, ce se angajeaza cu un extaz aproape mistic in marea cauza pe care‑o impartaseste cu semenii sai.

Neînfrînţii conţine o serie de povestiri, acţiunea se petrece în comitatul Yoknapatawpha, care au centru familia Sartoris (familia care apare pentru prima dată în romanul Sartoris), ce reprezintă un model de onoare pentru Vechiul Sud, dar şi transformările pe care această familie le-a suferit de-a lungul Războiului Civil (1861-1865). Despre cum se apără şi cum se reconstruiesc - Colonelul John Sartoris, care a fost ucis de un inamic după terminarea războiului, fiul său, Bayard, învaţă o nouă formă de curaj refuzînd să mai ucidă, verişoara Drusilla, o tînără văduvă de război care se alătură cavaleriei lui Sartoris şi Bunica Rosa Millard, care trebuie să treacă peste propriul cod al onoarei ca să reuşească să supravieţuiască acestor vremuri.

Istanbul impleteste intr-o maniera originala doua povesti la fel de sinuoase si de cuceritoare: cea a primei jumatati din viata scriitorului si cea a orasului in care s-a nascut si pe care il cunoaste mai bine ca nimeni altul. In vastele apartamente ale familiei Pamuk, intesate de urmele unei bunastari in declin, se fac simtite aceeasi inclestare intre vechi si nou, aceeasi melancolie si aceeasi criza identitara ca si pe strazile Istanbulului, odinioara capitala puternicului Imperiu Otoman, unde vestigiile unei glorii de mult apuse cedeaza incet-incet locul imenselor cladiri de locuinte si centre comerciale. Istanbul realizeaza un dublu portret, al autorului in tinerete si al orasului vazut prin prisma amintirilor sale de o uimitoare claritate, dar si a marturiilor scriitorilor si artistilor care i-au marcat inceputurile evolutiei spirituale.

Tel Ilan a fost întemeiat de colonişti cu un veac în urmă. Un secol de istorie comună cimentează o comunitate şi creează echilibru, dacă nu chiar armonie. De la o vreme însă, în acest microcosmos survin mici schimbări. Imperceptibile poate, dar neliniştitoare, ca o adiere care aduce cu sine prevestirea furtunii. Iar transformările subtile se pot traduce în gesturi imprevizibile. Pesah Kedem, fost membru al Knessetului, nemulţumit de prezenţa unui student arab pe care fiica lui îl găzduieşte, este obsedat de vuietul surd pe care îl aude noaptea la temeliile casei. Adolescentul Kovi îşi face, în cele din urmă, curaj să-i declare iubirea bibliotecarei care-i poate fi mamă. Doctoriţa Ghili Steiner îşi aşteaptă în zadar în staţia de autobuz nepotul care trebuie să sosească din capitală. Agentul imobiliar Iosi Sason visează să cumpere cea mai mare casă veche din sat şi să construiască în locul ei o vilă cochetă. Iar soţia lui Beni Avni dispare fără urmă într-o seară, lăsându-i totuşi soţului mâncare pe masă.

Personajele din romanul Strada Sardinelor isi duc viata la periferia oraselului Monterey, printre pescariile de sardine. Doc, protagonistul povestii, este biolog marin, studiaza si aduna creaturi ale oceanului de pe toata coasta Californiei. Majoritatea acestora sint trimise la universitati, muzee si laboratoare de pe intreg continentul. Insa, dincolo de pasionanta sa activitate, Doc este un personaj excentric pentru cei din jurul sau: un individ maruntel cu o barba impresionanta si accese de furie oarba. Insa poate fi si cea mai charismatica si amabila fiinta din lume, genul de om care isi scoate palaria cind trece pe linga un ciine, iar ciinele ii raspunde cu un zimbet – si, de asemenea, un excelent ascultator, curios sa afle cite ceva despre oricine, astfel incit toata lumea care il cunoaste ii arata simpatie. Acesti oameni simpli si sinceri, stingaci si nepriceputi intr-ale vietii vor deveni, noua ani mai tirziu, protagonistii celebrului roman Joia dulce.

O miriadă de insule, prilej de visuri şi de cuceriri, căzute astăzi în uitare: Oceania. Acest continent înconjurat de ape capătă forma unui mit, a unui spaţiu în permanenţă alterat de imaginar. Este şi o istorie, cea a popoarelor cucerite şi mereu dornice de libertate. Şi un orizont: cel al mării, cât vezi cu ochii.